Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
17 INFLUENTA REVOLUTIEI FRANCEZE IN TRANSILVANIA 195 mocratice7t, care nu poate fi interpretat altfel decit jurämintul participandlor la organizapa secretä preconizatä. Din cuprinsul manuscrisului destinat tipäririi mai meritä atenpe d poezia intitulatä Cu privire la situafia Transilvaniei in 1797 („Erdély 1797-beli környülállására)77, scrisä in aprilie 1797, care preciza simbolic obiectivul urmärit prin acpunea pornitä. Transii vania — se aräta in poezie — suferä de о „boalä mortalä“, din care poate fi vindecatä doar cu „doctorie francezä“ $i chiar dacä ea „se ingroze$te“ de „cura cu doctorie francezä“, vindecarea ei va fi binecuvintatä de foloasele ei §i acestea vor inlocui cu „fapte d faimä bunä, violence focului francez“78. Cele douä scrieri din urmä, pe lingä faptul cä aruncä luminä asupra inten^iilor tinerilor hotärid sä se organizeze, infirmä, printre altele, exactitatea consemnärilor fäcute de Gedő, la sfir§itul manuscrisului in cauzä, in änul 1815, potrivit cärora, el ar fi copit catehismul iacobin in anul 1796, ca pe о „raritate“79. Scrierile din cartea preconizatä expuneau ideile $i principiile unei organiza;ii secrete precum d ideile, care ín conceppa autorilor ac{iunii trebuiau sä stea la baza transformärii revolutionäre a Transilvaniei, $i anume: libertatea economicä, libertatea préséi, con$tiinlei, a cultelor, sistem reprezentativ bazat pe egalitatea ín drepturi politice, dreptul la organizare, dreptul la insurectie ímpotriva asupritorilor d a oricäror asupriri, suveranitatea poporului d republicä democraticä80. Actiunea pornitä de tinerii stúdióéi d intelectualii de la Colegiul Unitarian din Cluj, n-a fost descoperitä de autoritätile vremii $i ca urmare detaliile organizärii, participandi etc. nu au rämas consemnad ín documente. Ea trebuíe privitä totud ca о íncercare indräzneatä, care demonstreazä cä in Transilvania au existat printre tinerii stúdióéi d intelectuali elemente inaintate ce aveau curajul sä se gindeascä la transformarea Transilvaniei in spiritul celor mai progresiste idei ale vremii, in spiritui ideilor revolupei franceze. Incercarea de organizare din Cluj poate fi apreciatä ca inceputul unei mi$cari iacobine transilvänene de sine stätätoare. * Acdunile semnalate in pär^ile orädene, sätmärene, arädene, bäimärene, crearea Clubulm iacobinilor jurafi la Sibiu, cu participarea unui numär mare de romäni d initierea organizärii iacobine din Cluj, au fost incercäri democrat-republicane temerare, care atestä cä elementele inaintate burgheze d cele pe cale de imburghezire de provenintä etnicä diferitä au receptat ideile degajate de revolupa francezä de la 1789, deoarece d_au gäsit in eie о alternativa pentru soludonarea aspiradilor lor social-politice d s-au angajat in luptä pentru infäptuirea dezideratelor lor in spiritul acestor idei. Caracterul izolat al acestor acduni d soarta lor, doveaesc cä burghezia modernä transilväneanä nu era incä nici capabilä d nici pregätitä pentru a trece impreunä cu masele populare la lupta decisivä in vederea inläturärii for-76 Bibi. Col. unit, din Cluj, Ms. 1655, p. 63. 77 Ibidem, p. 313. 78 Ibidem. 79 Ibidem, p. 336, 400. 80 Ibidem, passim $i Ms. 336, passim.
