Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
15 INFLUENTA REVOLUTIEI franceze in transilvania 193 men gesetz zerstöret und verwüstet werden, und selbst der Keiser Franz II. nicht sicher vor Nageln, Spiesz, Glas und gehackten Eisen“)67. Dupä acela$i document, iacobinii din Sibiu au intrat in contact cu romänii, care „träiau sub impresia vremii lui Horea“ $i care s-au organizat intr-un numär mare (se indicä cifra de 8.379) $i incä continuau sä se organizeze pentru a mobiliza pe top supupi din Transilvania in vederea realizärii planului Clubului iacobinilor jurafi. Erau atra$i la acest club $i ungurii din pärple Sibiului68. Nu se cunosc persoanele condücätoare, data intemeierii clubului iacobin, activitatea participanplor, programul politic sau scopurile precise urmärite etc., respectiv date referitoare la romanii care s-au organizat. Chiar $i cifra indicata ni se pare neverosimilä, dacä eventual nu se referea la gränicerii romani, care in pärple Hunedoarei $i Ha;egului se aflau in luptä cu autoritätile $i ofi^erii sträini69. In cazul in care acceptäm ideea cä este vorba de gränicerii romani, $i ne gindim $i la faptul cä Martinovici dorea sä declan$eze insurecpa iacobinä tocmai in pärple regimentelor de granipi, acestea intradevär reprezentau forte reale pentru infäptuirea planului märet al mi$cärii iacobine. In orice caz, о investigatie mai amplä §i mai minutioasä va trebui sä elucideze cu sigurantä aceste probleme. La nivelul actual al cercetärilor putem vorbi de о micare iacobinä transilväneanä de sine stätätoare doar din anul 1797. A$a cum s-а mal arätat, la Cluj a fost descoperit un exemplar al catehismului Sodetafii Libertäfii si Egalitäfii organizate de Martinovici. El se gäse$te printre manuscrisele provenite de la Grigore Kozma, care avea relatii cu tipograful Mihail Länderer, participant la mi$carea iacobinä. Catehismul a fost tradus in Lrnba maghiarä, foarte probabil de Kozma, care a tradas $i alte lucräri pentru tipograful amintit, $i care impreuna cu alte scrieri luministe $i revolutionäre a incercat sä-1 foloseasca pentru intemeierea unei societäti secrete iacobine transilvänene de sine stätätoare. Grigore Kozma era invätätor public la Colegiul Unitarian din Cluj. Acest a$ezämint $colar clujean, ín ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea era un adevärat läca$ al ideilor luministe $i revolutionäre. Aici erau profesori loan Körmöczi, recent intors de la Göttingen, care a tradus in limba maghiarä faimoasa lucrare a lui Th. Paine, Drepturile Ornului, scrisä in apärarea revolutiei franceze; tinärul profesor Iosif Pákei, care milita pentru transformarea invätämintului in spiritui burghez, dar era bine cunoscut in colegiul respectiv $i Alexandru Szacsvai, főstül redactor al gazetei Magyar Kurír din Viena, care dupä ce a fost mdepärtat din Viena pe motivul cä, comenta cu prea multä simpatie evenimentele revolutionäre din Franta, s-а stabilit la Cluj, in anul 1793, §i care se intilnea des cu tinerii studiosi ai colegiului amintit, impärtä?ind acestora cunojtintele sale de „pomologie“. Printre ace?tia se gäsea ?i Grigore Kozma70. 67 C. Göllner, Е. Turczynski, op. cit., p. 58. 68 Ibidem. 69 Ludovic Demény, op. cit., p. 1159—1186. 70 Bibi. Col. unit, din Cluj, Ms. 1176 $1 1655; Gál Kelemen, op. cit., p. 456—460. 13 — Marisia — X
