Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
190 SZABÓ NICOLAE 12 täräne$ti. О treime din acest impozit trebuia sä fie achitatä ín bani, iar restul in natura5’. „Planum“-ul venea cu innoiri $i in domeniul militar. El se pronun^a pentru desfiintarea regimentelor de granidä $i crearea a douä armate diferite prin componenda lor. Prima, cu un efectiv de 4 000 de oameni, urma sä fie recrutatä prin metoda „Werbung“-ului dintre därani $i intredinutä din cei 400 000 de florini plätidi de Transilvania ca tribut anual fadä de Viena. Aceastä armatä de därani putea sä fie trimisä in räzboi $i in afara frontierelor Transilvaniei dupä preferindele Curdii imperiale. Cea de-а doua armatä urma sä aibä in timp de pace tot un efectiv de 4 000 de oameni ?i trebuia sä fie formatä din tinerii nobili, därani liberi $i orä$eni intre 18—24 de ani, care ar fi prestat prin rotadie, un serviciu militar obligatoriu de cite о lunä, in contul vechilor obligadii nobiliare de a se ridica la oaste, la chemarea suveranului. In timp de räzboi, tinerii ín cauzä ar fi avut obligadia de a presta un serviciu militar ре о duratä mai lungä $i íntr-un efectiv stabilit de dietä, pe cheltuialä proprie, färä sä fie trimi§i insä ín afara frontierelor provinciei. Aceastä armatä din urmä, s-ar fi aflat sub conducerea aristocratiei, ofiderii ei fiind plätidi prin impunerea nobilimii51 52. Pentru ínlaturarea disensiunilor dintre cele „trei natiuni politice“, „Planum“-ul cerea desfiindarea regimentelor de granidä (secuiejti), extinderea neimpozabilitadii $i asupra nobililor mici $i däranilor liberi secui, reínvierea obligadiei tuturor nobililor de a se ridica la oaste (de a presta serviciul militar obligatoriu), anularea „därii Sinmartinului“, plätitä de sa§i, recunoa$terea dreptului sa$ilor de a fi promovadi in diferite dregätorii $i demnitädi, respectiv recunoa$terea reciprocä a dreptului la concivilitate53. „Planum“-ul poartä amprenta vremii sale: reflectä fizionomia politicä $i socialä — inclusiv limitele de clasä — a „opozidiei nobiliare“, care urmärea doar apärarea intereselor stärilor privilegiate $i nici mäcar in cadrul limitelor „intereselor nadionale maghiare“ n-a venit cu un program radical. El este, indiscutabil, programul de reformé al „opozidiei nobiliare“, elaborat sub influenda revoludiei franceze. „Opozidia nobiliarä“ vroia sä recurgä la aceste reformé insä nu pentru simpatia fadä de transformärile revolutionäre din Franta, ci pentru a preveni izbuenirea unei revoludii ,,ä la Horea“. De concepdii asemänätoare nu era sträin nici guvernatorul Transilvaniei Gheorghe Bánfíi54. Dar asemenea fenomene le intilnim iji in atitudinea $i activitatea politicienilor altor state, ca, de exemplu, la cei prusaci, la baronii Stein §i Hardenberg55. Cert este cä „opozidia nobiliarä“ prin „Planum"-ul elaborat in 1794 preconiza restringerea substantial a prerogativelor Habsburgilor, instaurarea unei monarhii constitutionale, reducerea tributului plätit de Transilvania fatä de Viena $i implicit ?i a obligatiilor maselor däräne$ti, ba chiar $i a obliga-51 Arh. S. Teleki, Ms. 170, p. 817—820. 52 Ibidem, p. 817—819. : 3 Ibidem, p. 821—823. 54 Jakab Elek, Az erdélyi 1809-ki insurrectio története (Istoria insureepei transilvänene din 1809), ín Hadtörténelmi Közlemények (Comunicäri de istorie militara), 1889, p. 251. 55 W. Markov, Institution; napoléoniennes en Allemagne: les deux faces d’un progres, ín Revue d’Histoire Moderne et Contemporaine, XVII, Juillet-Septembre 1970, p. 895.
