Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

13 INFLUENTIA revolutiei franceze in transilvania '191 tiilor militare; cerea reformarea sistemului de impunere, ceea ce ar fi inlesnit acumularea de capital $i modernizarea alodiilor nobiliare; ar fi dus la impu­­nerea nobilimii, dar nu s-ar fi atins cu nimie de instituta iobägiei $i ar fi menpnut neschimbat sistemul politic al Transilvaniei, bazat pe dominata cla­­selor exploatatoare ale „natiunilor politice“, läsind $i pe mai departe in afara zidurilor „constitupei“ о natiune intreagä, adicä pe románii transil­­väneni. Avind in vedere cele relatate, putem afirma cu certitudine ca, este exclusa cu desävir?ire prezenta iacobinismului in actiunile intreprinse de „opozi;ia nobi­­liarä“, ín „Planum“-ul, respectiv programul de reconciliere a „opozitiei no­biliare“ cu Viena. Programul in cauzä nu ne sugereazä nici ideea sau in­tensa „opozitiei nobiliare“ de a cuceri independenta Transilvaniei $i nici ideea instaurärii egalitäpi tuturor libertinilor din Transilvania56. Urmele mi$carii iacobine transilvänene trebuie cäutate in alte ac^iuni sau fenomene politice, pornind de la rezultatele obtinute pina ín prezent in istoriografia din ;arä $i din sträinätate. Я­Cercetarea de astäzi a putut depista iacobinismul, тцеагеа radical-de­­mocraticä si republicans, in mai multe ora$e transilvänene, acesta fiind pre­­zentä prima data ín anul 1794 ca emanape a aceleia$i mi$cäri din Ungaria, condusa de sirbul Martinovici, care urmärea reorganizarea Ungariei pe baza principiilor nationale in cadrul unei republici democrate, Transilvania $i Ba­natul urmind sä devinä о provincie nationalä sub denumirea de „Valachia57. Martinovici care a umblat in anul 1793 $i in orakele Timisoara, Lugoj, Sibiu etc. a fost adeptul declan$ärii insurec^iei iacobine chiar in pärtile Banatului $i ale Transilvaniei58. Din organizapile secrete ale iacobinilor condu$i de Martinovici au fäcut parte multi din órajele Oradea, Satu Mare, Arad, Baia Mare etc. Printre iacobinii orädeni, care räspindeau in rindul cetätenilor faimoasele catehisme ale lui Martinovici ?i textul Marseillaise-ei, se gäsea profesorul de drept Mihail Balugyánski, läcätu$ul Anton Paitzhoffer, főstül primär al ora$ului Oradea, Francisc Scheuer, medicul Iacob Dudek, ceasornicarul Rupp, judele nobiiiar Szlávi, care fiind prieten bun cu „inspectorul“ (administrator agricol) román al episcopului I. Darabant, numit Moisin, „l-а contaminat“ pe acesta din urmä in a$a mäsurä incit el instiga poporul román de rind la „tulburäri $i räscoalä“, räspindind catehismul iacobin in rindurile maselor romane$ti59. Grupul iacobinilor sätmäreni, intre care se gäseau, de asemenea, multe ele­­mente burgheze, se pare cä a rämas intact $i dupä decapitarea cäpeteniilor iacobinilor la Buda, $i a continuat sä activeze $i in cursul verii anului 1795. 56 Aceste idei au fost atribuite programúiul respectiv de cätre istoricul Trócsányi; Vezi Trócsányi Zsolt, op. cit., p. 6. 57 Benda Kálmán, A magyar jakobinusok iratai (Scrierile iacobinilor maghiari), III, p. LXXXII. 58 Ibidem, p. 878. 59 Ibidem, p. 25—26, 710—712, 746—747; Jancsó Elemér, op. cit., p. 82—93.

Next

/
Thumbnails
Contents