Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
9 INFLUENTA REVOLUTIEI FRANCEZE IN TRANSILVANIA 187 cere a oamenilor capitlului respectiv. Zadarnic i-a amenin(at pe ceta(enii respectivi cä „vor pap ca cei $apte oameni care au fost decapitap ín Buda“ (aluzie la executarea iacobinilor din Ungaria), zadarnic a trimis, ín deplinä ínfelegere cu dregätorii comitatului Bihor, pe sträzile ora§ului trupe de dragoni, orädenii au rämas neclintip ín lupta lor. ín momentul ín care unii membrii ai magistratului s-au angajat ín tratative cu capitlul pentru а-l recunoape drept stäpin de pamínt ereditar al orapilui, masele s-au adunat p sub conducerea judeului suprem nou ales, loan Mitter, au atacat locuin^ele persoanelor respective, .siiindu-le sä renun^e la intenpile lor37. Desigur, acpunile analizate au avut un caracter local p spontan. Ele nu vizau direct lichidarea bazelor orinduirii existente; nu erau índreptate direct ímpotriva claselor dominante nobiliare feudale. Aceste acpuni — binein^eles nu p acpunile patriciatului — dovedesc tomp cä sub influenfa evenimentelor din Franca a crescut evident spiritul de rezisten^h fa(ä de nedreptaple sociale p in rindurile päturilor de jos ale burgheziei transilvänene. Eie exprimä voinla acestor päturi de a avea un cuvint in conducerea ora$elor p a realiza (cel pupn in unele ora$e) chiar transformari mai adinci, asemänätoare celor petrecute in Franta. Burghezia unor ora$e incerca sä procedeze fa;ä de biserica catolicä aproape la fei cum au procedat revoluponarii francezi. Färä indoialä, acpunile menponate au constituit un pericol iminent pentru clasele dominante, eie producind о atmosfera politica prielnicä pentru acpuni p mipräri politice generale antifeudale. Cu mate acestea, acpunile respective nu pot fi apreciate ca componente ale unei mi$cäri radical-democratice p republicane, ale unei mipäri iacobine. In anul 1879, istoricul maghiar Vilhelm Fraknói semnalínd descoperirea la Cluj a unui exemplar din faimosul catehism iacobin al lui Ignape Martinovici38 a ridicat in mod indirect p problema unei mipäri iacobine transilvänene. Istoricii care s-au ocupat de mi^carea iacobinä condusä de sirbul Martinovici vorbeau insä cel mult de emanapa transilväneanä a acestei mi?cäri39. Este meritul incontestat al lui Elemér Jancsó, specialist in istoria literaturii maghiare, cä prin publicarea catehismului iacobin, descoperit la Cluj, l-а introdus pe acesta in circuitui piinpfic, apreciind foarte just, cä el a fost 37 Arh.mun.Oradea, No. de inv. 27, 338; Nr. de inv. 638, 114; Nr. de inv. 803, 116—117. 38 Fraknói Vilmos, Martinovics és társainak összeesküvése, (Conspirata lui Martinovics $i a tovarätlor säi), in Századok, XIII, 1879, p. 49. 39 Vezi: Mályusz Elemér, Sándor Lipót főherceg nádor iratai (Scrierile arhiducelui palatin Alexandru Leopold), ín Magyarország újabbkori történetének forrásai (Izvoarele istoriei moderne a Ungariei), Budapest, 1926; Eckhardt Sándor, A francia forradalom eszméi Magyarországon (Ideile revolupei franceze in Ungaria), Budapest, 1924; Barabás Tibor, Martinovics élete (Viapa lui Martinovics), Budapest, 1945; Tolnai Gábor, Az első magyar köztársasági mozgalom néhány kérdése (Citeva probleme ale príméi mi$cari republicane maghiare), in A Magyar Tudományos Akadémia Nyelv- és Irodalomtudományi Osztályának Közleményei (Comunicärile Sectiei de Stiintä Lingvisticä $i de Literaturá a Academiei Álaghiare), I, 1951; Kató István, A magyar jakobinus mozgalom (Mi$carea iacobinä maghiarä), Budapest, 1951; Benda Kálmán, A magyar jakobinusok iratai (Scrierile iacobinilor maghiari), I—III, Budapest, 1952—1957
