Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
188 SZABÓ NICOLAE 10 tradus ín limba maghiara ín Transilvania. El yorbea pentru prima oarä nu numai de emanata transilväneanä a mi$carii iacobine din Ungaria, ci $i de о mi§care iacobinä transilväneanä de sine stätätoare40. Elemér Jancsó considera la un moment dat cä a $i izbutit sä clarifice programul $i chiar activitatea participan^ilor la ,,mi$carea iacobinä“ din Transilvania. In determinarea caracterului „iacobin“ al unor acpuni politice, Jancsó pornea insä de la ni$te criterii netemeinice, ajungínd sä califice drept mi$care iacobinä Societatea de vinatoare „Diana“, organizatä ín Transilvania ín anul 1794, de „opozijia nobiliarä“ antihabsburgicä, condusä de Ladislau Tiiri $i Nicolae Wesselényi senior41, $i sä afirme cä ea era organizajia secretä a celor mai radicali intelectuali democrat42, ln fond, Jancsó — aratä pe bunä dreptate istoricul Trócsányi — „a väzut о organizape desävir$itä а intelectualitäpi radicale acolo unde ín realitate se gäseau doar nobili dornici sä se modernizeze, unde organizajia propriu-zisä nu poate fi doveditä cu siguranjä“43. Trócsányi clarificínd programul $i caracterul SocietäfH de vinatoare „Diana“ din Transilvania, a scos la luminä $i ,.plánul armatei nationale“, pe care-1 calificä drept un fei de „echivalent transilvänean“ al mi$cärii iacobine din Ungaria, organizatä íntr-un cadru oficial permis44. Armata constituitä pe baza acestui plan din nobili mici $i järani liberi, dar condusä de aristocrat, dupä Trócsányi trebuia sä asigure la momentul oportun recucerirea independenjei Transilvaniei §i — avínd ín vedere §i programul de modernizare a Transilvaniei, elaborat de Societatea de vinatoare „Diana“, chiar egalitatea tuturor libertinilor transilväneni45. Färä indoialä, ideea „armatei nationale“ a suscitat la vremea sa un interes deosebit din partea tuturor forjelor antihabsburgice din Transilvania; a provocat reacjie puternicä ín rindurile nobilimii aulice $i chiar inceperea unor cercetäri $i investigati din partea autoritätlor austriece, cei implicat in cauzä fiind suspectat de „iacobinism“. Aceastä idee este insä doar una din obiectivele urmärite de vastul plan de reconciliere al „opozifiei nobiliare“ cu Viena. Planul de reconciliere in cauzä, cunoscut printre contemporani sub denumirea de „Planum“, descoperit de noi printre documentele provenite de la cancelarul Samuil Teleki46, a fost studiat de Trócsányi, foarte probabil, doar dupä un extras partial, deoarece nu vorbe$te nici de scopul märturisit t nici de celelalte obiective ale „Planum“-ului, nemaivorbind de ímprejurärile ín care a fost elaborat acest document, care este cu certitudine cel mai cuprinzätor program politic al „opozijiei nobiliare“ antihabsburgice. 40 Jancsó Elemér, op. cit., p. 86—91. 41 Ibidem, p. 79, 88. 42 Ibidem, p. 79. 43 Trócsányi Zsolt, op. cit., p. 1. 44 Ibidem, p. 6. 45 Ibidem. 46 Biblioteca „Teleki—Bolvai“ din Tirgu Mure?, Arhiva lui Samud Teleki (=: Arh. S. Teleki), Ms. 170, p. 813—823.
