Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 INFLUENTA REVOLUTIEI franceze in transilvania 181 tamilé de exploatare minierä, la minele de aur, argint, cupru, de cärbuni etc. din Mun^ii Apuseni, ca p din comitatele Hunedoara, Turda p altele, sau lucra ín afara breslelor, ín partile marginale ale ora$elor mai mari p ín localitäple apropiate de aceste ora?e5. Burghezia moderna ín curs de formare, provenitä din cele mai diferite päturi sociale — ;arani ínstarip, meseriap, preop, militari, funcponari de stat, negustori etc.6 — suferea mai múlt de ingrädirile rínduielilor existente, decit burghezia veche, ea neavind de multe ori nici mäcar ocrotirea asiguratä de privilegiile breslelor sau ora$elor p nici drepturi politice. Sub aspect etnic, aceastä burghezie era de provenienda, maghiarä, säseascä, romána, armeanä, greacä etc., elementele aparpnätoare „napunilor p religiilor nerecepte“ ale acesteia suferind p din cauza asupririi nadionale. Burghezia modernä in curs de formare era deci divizatä dupä interesele nationale, dar p legatä prin interese economice p politice comune. Lipsitä de libertate economicä p de drepturi politice, burghezia modernä p indeosebi intelectualitatea burghezä — avocap, medici, profesori, ingineri, gazetari, etc. — care se gäsea cel pupn la nivelul cultural al marii nobilimi, era tomp la cheremul acesteia, neavind nici о $ansä sä se afirme pe plan social-politic decit eventual obpnind innobilare. Atit burghezia veche, eit p cea modernä in curs de aparipe, suferea in aceeap mäsurä de concurenda articolelor industriale sträine ce in trau in Transilvania, indeosebi a celor austriece, de exploatare fiscalä exercitata de Habsburgi, de concurenda pe care о reprezentau funedionarii p nobilii austrieci p localnici, care dedineau in miinile lor о bunä parte a manufacturilor p а aediunilor in societädile de exploatare minierä7, precum p de greutädile provocate de räzboaiele purtate de Imperiul habsburgic impotriva turcilor, iar apoi impotriva Frandei revoludionare. Din aceastä cauza burghezia era interesatä in lupta antihabsburgicä p antifeudalä p, bineindeles, foarte receptiva la ideile ínnoitoare. Comerciantii avínd reladii tradidionale cu dóriié apusene, cu ocazia rezolvarii diferitelor tranzacdii economice ce aveau loc la Viena, Leipzig, Hamburg, Nürenberg, Graz, Triest, Venedia, Messina, Neapole etc.8, ajungeau in posesia diferitelor piri referitoare la revoludia din Franda p procurau chiar unele gazete p serieri 5 Bujor Surdu, Contribut'd la problema nafterii manufacturilor din Transilvania in sec. al XVlII-lea, ín AI1C, VII, 1964, p. 221—232; Alexandru Neamdu, Societafile pe aefiuni fi provenienfa capitalului in industria extractive din Transilvania in a doua jumätate a secolului XVIII, ín ActaMN, VII, 1970, p. 227—246; Vajda Ludovic, Inceputurile Легvoltarii mineritului de carbuni in Transilvania, in ActaMN, I, 1964, p. 379—398; Catalogul documentelor referitoare la viafa economicä a fdrilor románé in sec. XVII—XIX. Documente din Arhivele Statului Sibiu (= Catalogul), I, Bucurepi, 1966, passim; Bunta Magda, Contribufii la istoria desträmarii breslelor din Cluj, ín ActaMN, I, 1964, p. 239. 6 Alexandru Neamíu, op. cit., p. 227—246. 7 Bunta Magda, op. cit., p. 240; Az erdélyi.. . 1790-dik..., p. 498—504. 8 Catalogul, I, p. 9—14, 98—100, 102—142; Constantin Serban, Aspecte privind ecoul räzboaielor napoleoniene ín (ärile románé, ín Studii fi articole de istorie, IX, 1967, p. 296; Magyar Kurír, (Curierul unguresc) 1790, nr. 20, p. 516; Arhivele Statului, Filiala Cluj-Napoca (— ArhStat. Fii. Cluj-Napoca), Arhiva familiei Mikó—Rhédei, serisorile lui Rhédei Á'dám din 1794—1795; Idem, Colepia Aranka György, II, 21, II. 61, II, 75, II. 229; Idem, Arhiva familiei Pataki, 1, serisoarea lui Hári Péter din 18 mai 1789.
