Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
154 EUGEN MERA 2 de format 37,5 X 47,5 cm. Anexa7 cuprinde date despre capacitatea päminturilor arabile p a fineplor, numele iobagilor p jelerilor, precum p numele stäpinilor feudali. Dupä cum ne aratä p filigranele, hirtia a fost fabricata la Sibiu. * * Nu vom insista asupra scopurilor p importan^ei conscrippei urbariale din 1785, deoarece au fost arätate ín Marisia V p VI. Ne vom opri insä asupra citorva aspecte ale conscrippilor din Valea Gurghiului. Ele au fost íntocmite cu ajutorul judelui satuiul, a doi-$ase jurap8 (jurati) $i a $ase-nouä bätrini (pagi seniores). Numärul persoanelor care participa la intocmirea conscrippilor variazä intre 11 p 14. ín dreptul tuturor este trecut faptul daca sint unip, neunip sau reformap. Cu topi sint analfabep, semnirad in dreptul lor cu о cruce. Din analiza conscrippilor rezultä cä in nici unul din cele 8 sate iobagii nu aveau urbarii sau contracte scrise: „nici urbárium, nici contractus, nici legatura pentru slusba n-am avut“ (Gurghiu, Hodac), ci prestau obligapile iobage$ti a?a cum le-au apucat din strämop: „ne-о fostu obicei din strämosi(i) nőst“ (Ibänepi), ,,noi din paringi(i) nosti am apucat slusba aciasta care slujim acuma cu domnii nosti“ (Gurghiu), ,,noi din mos(i), din stramos(i) asa am apucat cum slujim acuma“ (Hodac, Ca$va, Adrian). ín ceea ce privepe prestapile feudale sint inscrise slujbele, darurile p dijmele. Doar la Gurghiu íntílnim un singur jeler care plätepe taxe. Deoarece ín conscrippi sínt inscrip iobagii $i jelerii, observäm cä p obligapile lor diferä: jelerii au mai pupne zile de slujba p dau daruri mai pupne. In general slujba pe care о presteazä iobagii palrnap p cei care au cite dói bői este de trei zile pe säptäminä, iar la jeleri de douä zile pe säptäminä. Desi sluiba celor cu mai multe vite este mai micä cu о zi, totup se intimplä uneori, cum este cazul hodäcenilor, sä lucreze p ei cite trei zile. Iobagii din Ibänepi deciara cä, atunci cínd este lucru urgent, lucreazä eite о säptäminä intreagä, „dara apói intra alta säptäminä ni iarta“. Deoarece iobagii din Adrian, Capva, Jabeni^a p Solovästru aveau vite pupne, ei se asociazä: „dara prindiem in simbre cite dói, tri gazde9 laolaltä“. La slujbä se adaugä cite una-douä zile de lucru pe an pentru päscutul vitelor (Adrian, Gurghiu). ín toate satele, drumul dus-íntors la lucru se $tie din slujba iobagilor. La Ibänepi se specificä cä „la drumur(i) lunj(i) pina amu merem intr-o an si citie die tri or, atunce nie iarta citie о säptäminä“. Darurile cele mai pupne le au iobagii din Adrian care dau ori zece ouä, ori о gäinä, fäcind specificarea: „färä a hästa nimnicä“ (färä aceasta nimic), totup, adaugä cä a$a au apucat obiceiul din strämop ca peste slujbä 7 Pentru respectarea traditiei formate de revista Marisia in publicarea conscrippilor urbariale din anul 1785, vom reda doar räspunsurile la intrebäri nu $i anexa. 8 Intre jurap primul era inseris intotdeauna judele satului respectiv. * Capi de familie.
