Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
3 CONSCRIPTU URBARIALE MURE$ENE 155 sä toarcä fiecare familie, intr-un an, cite doi-trei fon;i10 de cinepä sau de lina. Acest ultim obicei in satele Ca$va, Gurghiu, Hodac, Jabem;a, Or?ova $i Solovästru devine о obligate de dare. Excep;ie face satui Ibäne?ti unde iobagii dau numai 12 ouä $i douä gäini, una la Cräciun?i una la Pa?ti. La daruri^se mai adaugä datul a incä dói púi (Gurghiu, Solovästru), culesul unei jumätäp de mier^ä11 (de ghindä) de fag (Ca?va), a unei cupe12 de alune (Or$ova, Ca?va), a douä miérté de mere pädure^e (Ca?va, Jaben-’ta), a douä cupe de gríu (Hodac, Or?ova) sau о jumätate de mierpä de griu (Jabeni^a, Ca?va) ?i tesutul a zece cop13 de pinzä (Gurghiu). „Dijma domneasca“ (Adrian) se da in toate satele din toate „agonisiturile“ a zecea parte. Nona nu s-а dat niciodatä. La Ibäne?ti se specifica: „arindä fiscuse(a)sca пн dam, färä la domnu ce se cadie, din zece clai una, la alfii ninidnui nimnic“. Pentru lemnele de foc, la Gurghiu, fiecare cap de familie dädea eite patru mier^e de oväz. Cind iobagii i?i scot porcii la ghindä, se pläte$te dijma porcilor, care diferä de la sat la sat, in funepe de tipul de pädure, de stejar sau de fag. Obligatiile de platä pentru un porc sint de cite un pitac14 (Ca?va, Gúrghiu, Ibäne$ti, Jabeni;a, Or$ova, Solovästru) sau un $u$tac15 (Adrian), eite trei maria$i16 in pädurile de stejar (Gurghiu, Jabenita, Solovästru) sau un zlot17 (Adrian), doi polturaci18 in pädurea bisericii (Or?ova). Sträinii pläteau localnicilor pentru un porc mai mult: patru ?u?taci ?i patru cupe de bucate (Ca$va), trei su?taci $i douä cupe de bucate (Or?ova), doi pitaci $i patru cupe de bucate (Hodac) $i pentru patru porci cite cinci-$ase polturaci ?i о miertä de bucate (Ibäne$ti). Conscripta relevä $i sursele de venituri ale iobagilor. Astfel, о sursä de venituri ale iobagilor era piväritul. De la cele aproape о sutä de viltori ?i pive din Ibäne?ti se pläteau eite 20 de cruceri19 pentru fiecare viltoare sau pivä. О altä sursä de venituri era plutäritul pe apa Riului20 $i pe Mure?: „si pe apa no(a)strä a Riului si pe Mures cu purtatu plutilor cinie mere se po{a)tie 10 Fontul = ceva peste о jumätate de kg. Cf. D. Pr о dan, lobägia in Transilvania in secolul dl XVI-lea, III, Indice general, Editura Academiei R.S.R., Bucure$ti, 1968, p. 5. 11 Mier^a = mäsurä de capacitate pentru grine. Obi$nuit este a patra parte din gäleatä sau a opta din gäleata de Cluj. Idem, p. 3. 12 Cupa = subdiviziunea miértéi. Obi$nuit opt cupe fac о mier;ä. Idem, p. 2. 13 Cotul = mäsurä de lungime egalä, in Transilvania, cu 60—70 cm. 14 Pitac = petac = monedä de 5 gro$i, numele de origine polonezä (cf. piati). 15 Su?tac = monedä de 6 gro$i, numele de origine polonezä (sostac), mai tirziu se intrebuinteazä $i pentru monedä de 20 fileri sau 20 heleri. 16 In text, marié; = ducap, sau mai tirziu gro;!, pe revers avind imaginea Mariei ■cu Pruncul, denumire intrebuintatä de la Matei Corvin incoace, cu valoarea de 17 crei.;ari. 17 Zlot = florin autsriac, cu valoarea de 60 cremari. 18 In text, potor = polturac = poltura, monedä de bronz §i de argint de la Francisc Rákóczi II incoace. 19 In text, un busof = 20 cremari. 20 In text Ritt (s.n.). Intr-un document din anul 1767 se aratä cä e vorba de apa Gurghiului, numitä de románi Ritt: „Possessio Gorgeny Hodac. ln loco plano as fluvium Lingva Incolarum Riu. Hungarico chiomate Görgény Vize vocitatum sita“, la Arhiva Nationals Maghiarä, Budapesta, fondul: Arhiva Fiscalä a Transilvaniei, cota D. VI., fasc. 298; fotocopie la Biblioteca Academiei R.S.R., Filiala Cluj-Napoca, Fototeca, cota F. 371.
