Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

I. Arheologie

16

VALERIU LAZAR

6

latura de nord-vest a Dealulm Mare, terasa cu bunä pozipe strategicä (inalt'ime, vizibilitate largä), a adäpostit a$ezarea propriu-zisä. О terasa, sub platou, cu depuneri Co^ofeni, este evidentä $i pe laturile de sud-vest $i nord-vest ale Cetarii Uriasilor de la Saschiz. La Sincai, terasa inferioarä (B) inconjoara Cetatea paginilor, avind о u$oarä cädere, vizibilä índeosebi pe latura sud-vesticä. Ca $i ín cazul terasei superioare, a platoului, bordeiele §1 locuintele descoperite pe aceastä terasa (secpunile A2, D, K) au avut laturile pereplor la limita terasei. Depunerile acestor forme de habitat sint nivelate, dovadä amenajarea terasei.

Sint a$ezäri inconjurate cu douä terase. La Agri$teu, cele douä terase, incheiate bnusc, au amenajäri ín porpunile de est $i vest. Una dinire ele, cea superioarä, conturatä pe latura de nord-vest, are läpmea de 12—15 m. La Ardan a$ezarea este inconjurata partial $i cu valuri $i §anpari dubie, evidente in zona unde se presupune intrarea ín Cetate. Situa^ia este asemänätoare la Boarta. Sub cele douä terase, bine conservate pe latura de nord, Cetafuia are, spre est, un val semicircular de mari dimensiuni, evidenciát de un $anc adincit ín pantä. La Cäpud, cercetarea noasträ (1977) a dus la precizarea ca Magúra are douä terase, bine conturate, pe laturile de est $i vest ale ínahimii. Douä terase sint $i la §oro$tin. Aid, terasele sint märginite de $апрдп $i valuri de pämint, aplatizate. Nu cunoa$tem nimie despre terasele a$ezärilor de la Blandiana $i Craiva, de§i in amindoua a^ezarile au fost efectuate säpäturi. In schimb, $tim ca a$ezarea de la Orlat a avut tot douä terase, care au fost amenajate pe laturile dinspre nord $i vest. Cetatea scurta de aid a fost fortificatä in partea nordicä printr-un val. Ea a avut mai jos incä douä valuri, aproape paralele, separate de un $anc. Trei valuri erau pe latura ingustä, vesticä.

ln majoritatea lor, a$ezärile Copfeni au fost atít pe platourile inälcimilor respective, cit $i pe terasele lor. Depunerile arheologice, reflectate in stratigrafie, au fost relativ groase, dovedind о locuire permanentä, de duratä. La Agri$teu stratui de culturä are о grosime medie de 0,50 m; la Boarta, el ajunge pina la 0,40 m. La Cäpud, pe buza terasei de est, in unele locuri $i in partea vesticä a teraselor, grosimea stratului era íntre 1—2 m. La Orlat corni$a dinspre nord are depuneri de cca 1 m. Sima^ia este asemänätoare $i in muhe seciiuni ale a$ezärii de la $incai. In a$ezarea de la Cilnic grosimea medie a stratului de culturä era de 0,60m.

In majoritatea a$ezärilor depunerile arheologice au aparpnut numai culturii Cocofeni (Agri?teu, Blandiana, Cilnic, Craiva, Saschiz, $incai, $oro$tin). In citeva a§ezäri (Ardan, Boarta, Cäpud, Orlat) au existat depuneri $i vestigii, de regulä sporadice, care au apar^inut $i altor epoci.

Cu excepcia a$ezärii de la $incai, in a$ezärile amintite stratui de culturä a fost unitar. Säpäturile nu au putut distinge faze diferite de locuire. La $incai, in anele portiuni ale a$ezärii (secciunile E, D, G3), au fost surprinse douä nivele de locuire.

Cercetärile mai ample vor fi in mäsurä sä adueä noi contribuli sau corective asupra teraselor a$ezärilor §i a altor elemente constructive. Deocamdatä, atít se cunoa?te despre structura lor.