Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
P A$EZÄRI CU TERASE COTOFENI 17 3. Locuinte Numai din dteva a$ezäri se cunosc locuinte de suprafata sau semi-adincite (semibordeie, bordeie). Dar $i asupra unor locuinte, literatura de specialitate este confuzä. La Cäpud se mentionéba11 locuinte distruse, al cäror pereti erau din pari $i nuiele acoperite cu chirpic. ín a$ezarea de la Soro$tin, descoperirea, in sec^iuni, a unor fragmente de chirpic ars cu amprente de pari $i nuiele, a acreditat pärerea existentei unor locuinte rävä$ite. Acelea$i vestigii, se crede, ar proveni, de la bordeie in asezarea de la Orlat12. Descoperirea ceramicii Cotofeni in asociatie cu chirpic ar atesta locuinte $i in asezarea de la Ardan13. Daca se ia in considerare (cum se intimpia uneori) doar chirpicul, ca element probatoriu, locuinte ar fi fost $i in a$ezarea de la Agri$teu. La Boarta se mentioneaza sumar locuinte de suprafata $i semiadincite, fara a fi prezentate in detaliu14. Singurele a$ezari in care au tost dezvelite in íntregime locuinte sint cele de la Cilnic $i $incai. Lipsa unor säpäturi pe suprafete mari in a$ezärile de acest tip ($i in toate a$ezarile Cotofeni) nu ne poate oferi, ca atare, о imagine cít de cit multumitoare a formelor locuintelor in aceastä perioadä. a) Locuinte de suprafata Se cunosc locuinte de suprafata numai in trei a$ezari. La Boarta, pe platóul Cetafii15, au fost descoperite, in 1967, trei asemenea locuinte de forma rectagularä. Dimensiunea lor nu a putut fi stabilita, intrucit, aflindu-se la adincimi mici, sub stratui vegetal, au fost deteriorate. Forma lor a fost determinata de masa de chirpic cu amprente din lödbe de lemn, pari $i nuiele, resturi de vaträ $i fragmente ceramice concentrate. Nu se cunoa$te ín mod cert nici orientarea lor; din schita de säpäturi par a fi avut orientarea N—S, NE—SV, E—V. La Cilnic s-au mentionat 20 de locuinte16. Din a$ezare au fost prezentate 15 locuinte, de asemenea de formä dreptunghiularä. Ele au avut orientarea E—V. ín medie, locuintele de la Cilnic au avut dimensiunile cuprinse intre 3—4 m X 6—8 m, una singurä (nr. 6) fiind mai maré (5 m X 10 m). Unele locuinte au avut о incäpere (nr. 2, 4. 7, 8, 9, 14, 15), celelalte douä. La unele locuinte s-au constatat, la intrare, $i ürme de pridvor (nr. 1, 2, 3, 11 S. Dumitra$cu, Asezarea Cotofeni — „Magúra Capudului", in StCom, 13, Sibiu, 1967, p. 158. 12 Th. Nägler, Cetäfile feudale de la Orlat }i continuitatea románilor in sudul Transilvaniei, in StCom, 20, Sibiu, 1977, p. 29. 13 St. Dänilä, Consideratii generale asupra cetafii de pärrunt de la Ardan, in AS, III, 1975, Näsäud, p. 289. 14 S. Dumitra$cu, G. Togan, op. cit., p. 423. 15 Ibidem, fig. 4. 16 Fritz Roth, Das nordische Steinzeitdorf von Kelling, in DFS, Sibiu, 1942, p. 214 (-Fr. Roth, I); idem, II, p. 448 sqq. 2 — Marisia — X
