Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
134 LIVIU MOLDOVAN 2 ce-1 stäpmesc de fapt e in primejdie de a fi luat in orice moment de domnii lor, ei vad exemple zilnice cínd sínt ridicap deodatä din locurile pe care le-au curabat (defricat — n.n.) cu sudoarea frundi lor p cu multa ostenealä p muncä, atunci cínd se apeaptä cél mai pupn la aceasta, dindu-li-se о foarte micä räsplata a muncii lor p adesea chiar färä nici о despägubire. Aceasta §erbie din cale afarä de grea, aceste sarcini foarte mari, trebuie neapärat sä aducä nepäsare, nestatornicie p multe alte urrnari rele, distrugínnd orice härnicie“. Actui de cercetare ce urmeazä este redactat in limba latina p cuprinde in 9 intrebäri p tot atitea räspunsuri descrierea amänunptä a incercärii de fugä in Moldova a 24 de iobagi románi ímpreuna cu familiile, vitele p cu tot avutul lor pe care au putut sa-l dúca cu ei. Ei erau din mai multe sate: Teaca, Pintic, $oimu$, Sintioana p Dumitrita din jude^ul Bistrita-Näsäud. Din räspunsurile date ín fa^a autoritäplor comitatului rezultä cä top acepia au voit sä migreze ín Moldova clandestin, färä a trece pe la locurile de vamä, din dorin^a de а-p fäuri о viapí mai bunä pentru ei p fiii lor, auzind cä acolo sínt terenuri suficiente pentru agriculturä p cä vor fi scutip $apte ani de orice impozite p alte contribupi. Főstül domn mun teán Constantin Mavrocordat a desfiin^at $erbia, táránч trebuind a da domnilor de pämint numai о clacä foarte u$oarä. Claca in Moldova p Jara Romaneascä era de 12 zile pe an, pe cínd ín Transilvania iobagii erau obligap sä presteze anual cél pupn 156— 200 de zile, adicä 3—4 zile pe säptäminä, care adeseori se urcau la 5—6 zile säptäminal. Fugarii, dupä cum aratä documentul, erau pregätip pentru orice, ín dorin^a lor de a ajunge in Moldova, fiind inarmap cu flinte (pupi cu cremene) §i pistoale. Cu ei mai erau apói femeile p copiii lor pe care trebuiau sä-i apere ín caz de atac al gränicerilor. Gränicerii care i-au íntímpinat nu erau de fapt cei din regimentül de granpä, care íntre alte atribupuni о avea p pe aceea de a opri fuga peste granpä in ;äri sträine, ci erau pläiep trimip din partea administrapei civile. Pentru a stävili fuga locuitorilor din Transilvania care lua proporpi din ce ín ce mai mari s-а propus de altfel a se da paza granpelor nu regimentelor de ganpä romanepi, ci regimentelor de linie austriece. In continuare documentul ne aratä cum $i de unde $i-au procurat fugarii armele p praful de pu$cä, {äranilor fiindu-le strict interzis de a depne sau cumpara arme de orice fei, exceppe fäcind numai paznicii de päduri. Cínd au ajuns la granpa Moldovei fugarii au fost descoperip p somap de doi pläiep sä se relntoarcä acasä. Ei insä au räspuns: „Mai bine murim decit sä ne reintoarcem acasä“. Spre searä ei s-au culcat pentru a se odihni aprinzínd patrii focuri, dar nu peste mult au fost ajunp din urmä de о trupä numeroasä de soldap cälärep $i pedestri, care au fost trimip pe urma lor de domnii de pämint pe care i-au päräsit producindu-le pagubä in numärul bra^elor de muncä. Dacä fuga ar fi reupt ei totup ar fi avut folos cäci legea le dädea drept domnilor de pämint de a puné stäpinire pe intreaga. avere a edor fugip. Íntre soldap p turáni s-а incins о luptä inegalä, in care un täran a fost ucis p mai mulp au fos grav ränip, ceilalp care au putut sä scape au apucat calea codrului, läsindu-p acolo vitele, caii p toate bunurile. Dintre soldap a fost ucis un husar p au fost ränip doi soldap pedepri p doi cai. Se
