Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
3 A$EZÄRI CU TERASE COfOFENI 13 a comunitä^ilor culturii. $i alte elemente, pe care ín parte le-am prezentat, justifica stabilitatea. In cazul a$ezärilor de acest tip insä structura locuintelor este cunoscutä mai bine, chiar dacä existä in intelegerea structurii lor incä goluri documentare. Ceea ce se remarcä in primul rínd ín unőle din aceste a$ezäri este tipul locuintelor: semiadincite (semi-bordeie, bordeie) $i indeosebi locuinte de suprafata, cu constructa solidä, dovadä tocmai a unei stabilitati mari. Expresive sint in acest sens locuin;ele din a$ezärile de la Cílnic $i $incai. Chiar cu riscul de a ne repeta, consideram cä este necesar sä subliniem cä, in amindouä a$ezärile, locuintele au avut о infrastructurä sölidä, bine conturatä. In cazul locuintelor de la Cilnic, infrastructura era constituitä dintr-o pardosealä de lut bätätorit. La $incai infrastructura о constituia, la majoritatea locuintelor, podina compacta de chirpic arsä, fätuitä cu lut galben-cärämiziu. Ea avea grosimea cuprinsä intre 6—8 cm (locuinta nr. 3) $i 30—35 cm (locuintele nr. 4, 6, 7). La о locuintä (nr. 5) podina era constituitä din pläci mari, plate pe suprafata superioarä, „sudate“, printr-o fätuialä de lut. Sub nivelul podinei locuintelor nr. 4 $i 5 (—1,10 m) au fost depuse $i lespezi mari de gresie, utilizate probabil ca fundatie pentru a da träinicie $i mai mare infrastructurii locuintelor. Chirpicul podinelor pästra pronuntate amprente de pari $i de nuiele. Probabil cä in a$ezarea de la $incai podina locuintelor a avut structura din lemne despicate, acoperite cu un strat de lut, pentru a fi protejate impotriva focului. Sistemul de construcpe a fost utilizat partial $i la bordeiele din asezare. Unele infrastructuri de locuinte din a§ezarea de la $incai au, in parte, elemente de asemänare cu infrastructura unor locuinte eneolitice4 5, pästrind, se pare, о tradite constructiva mai veche3. Dacä infrastructura locuintelor a$ezärilor este cunoscutä mai bine nu avem elemente de reconstituire certä pentru suprastructura lor. Se considerä pe temeiul resturilor incendiate, a unor analogii $i a citorva reprezentäri de case miniaturale din lut, ultimele gäsite in alte culturi, cä $i locuintele culturii au avut perepi din nuiele impletite, lutuite, iar acoperi$ul, in douä ape, din trestie sau paie. ín cadru'l culturii nu avem asemenea descoperiri. Sumare sint incä $i cuno§tintele privind alte caracteristici constructive ale locuintelor (forma, dimensiunea, orientarea etc.). Cunoa$tem insä intr-o oarecare mäsurä dotarea lor interioarä. ín a$ezärile in care au fost dezvelite locuinte (Boarta, Cílnic, $incai), eie au avut vetre, cuptoare de foc $i, in citeva de la Cilnic, una sau mai multe gropi de provizii. Vetre de foc au fost descoperite $i in bordeie ($incai). Admiterea existentei unor ateliere de olärit (Roth) in unele locuinte de la Cilnic (nr. 3, 8) ni se pare nefondatä, dacä evaluäm dimensiunea micä a incäperilor respective, precum $i riscul incendierii lor ín procesul de confectionare a oläriei. 4 VI. Dumitrescu, op. cit.,; M. Petrescu-Dimbovita, op. cit., G. Ferenczi, I. Ferenczi, Säpäturi arheologice la Mtigeni. Studiu preliminar (I), in Acta MN XII, 1975, p. 62-—63, notele 30—33 (cu bibliográfia). 5 I. Paul, ln legatura cu problema locuintelor de suprafata cu platformú din afe- 2arile culturilor Petre}ti fi Cucuteni-Tripolie, in SC1V, 28, 1967, í, p. 20—21.
