Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
I. Arheologie
14 VALERIU LAZAR 4 Cu toate carentele documentare, märturiile arheologice existente, insumate $i privite sintetic, demonstreazä neindoielnic structura temeinicä a formelor de habitat in acest tip de a$ezäri, locuirea lor indelungatä. Bogäpa $i diversitatea materialelor arheologice descoperite in locuin^e (a$ezäri) accentueazä $i mai mult caracterul lor de stabilitate. Cäci este $tiut faptul cä fäurirea unor bunuri materiale (unelte, arme, vase 5.a.), unele (ceramica) ín cantitäp impresionante (Cílnic, §incai), cere, pe línga о bogatä $i vasta experienda, $i mijloace adecvate (in primul rínd materie prima), pe care nu le puteau asigura ni$te comunitäp nomade, ci, dimpotrivä, sedentäre. Asociate formelor de habitat sínt in a§ezari numeroasele gropi, diferite ca forma, unele descoperite ín interiorul locuindelor, altele in apropierea lor. Asemenea gropi sínt cunoscute $i in alte culturi. Dar, cu toatä frecven^a lor in a^ezari, cercetarea lor nu le-а definit incä precis rolul functional. Opiniile cercetatorilor asupra rostului lor sínt divergente. Pentru unii, asemenea gropi de dimensiuni mai mari („Ripa Ro$ie“ — Sebe$) ar fi bordeie6. Alp cercetätori dau gropilor (Boarta) о utilizare menajerä7. Roth face о demarcate: de provizii $i menajere, ultimele, cu depuneri osteologice, fiind cele plasate la marginea a$ezärilor8. Roman nu le amintepe9. Färä indoialä, gropile a$ezärilor nu pot fi considerate forme de habitat (bordeie). In majoritatea, eie au avut dimensiuni mici, improprii unui asemenea rol. Forma lor le conferä, mai sigur, cum sint indeob$te denumite, fie rolul de gropi de provizii sau de recipiente pentru pästrat apä, fie de gropi menajere. Dar clasificarea lor funcdionalä, concretä, in a$ezäri este, daca nu imposibilä, greu de stabilit. In conceppa clasificärii fäcute de Roth, gropile de la $incai ar fi, prin plasare (toate in apropierea locuintelor), gropi de provizii. In aceiap clasificare, conpnutul multora (au $i resturi osteologice) le-ar defini gropi menajere. Ca atare, clasificarea lui Roth este inoperantä in cazul altor a^ezäri $i gäsirea solutiei este, deocamdatä, imposibilä. Ipotetic incadräm majoritatea gropilor de la $incai ca gr°pi menajere. Gropi de provizii sau eventuale recipiente pentru pästrat apa ar putea fi gropile care au avut perepi $i fundul falkuit cu lutuialä (nr. 1, 6, 7, 14, 16, 19, 21, 22, 24), eie fiind capabile, prin construcpe $i volum de inmagazinare {Tab. 2), sä pästreze sau sä conserve apa sau hrana. Este, fire$te, о supozip’e pe care viitoarele cercetäri о poate confirma sau infirma. Oricare ar fi fost rostul lor in a$ezäri, gropile — rezultat al muncii gindite о comunitäplor (dovadä varietatea formelor, tehnica construcpilor) — motiveazä $i eie, aläturi de elementele amintite, caracterul de duratä al acestui tip de a$ezäri. 6 I. Al. Aldea, A$ezarea Co[ofeni de la Ripa Rofie-Sebe$, in Apulum, VII/1, 1968, p. 92, fig. 3-4. 7 S. Dumitrascu, G. Togan, Säpäturile arheologice de la Boarta- „Cetäfuie“ (jud. Sibiu), in ActaMN, VIII, 1971, p. 423, fig. 3. 8 Fritz Roth, Ausgrabungen im nordischen Steinzeitdorf von Kelling, ín DFS, Sibiu, II, 1943, p. 452—453 (-Fr. Roth, II). ’ P. Roman, op. cit.
