Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
78 GH. BALTAG Cele douä campanii de säpäturi efeotuate in 1977 $i 1978 au permis dezvelirea partialä a unui sat prefeudal a cärui locuire a inceput in secolul al IV-lea, imediat dupä retragrea statului roman din Dacia ?i a continuat pina ín secolele XI—XII cu о singurä intrerupere semnificativä, in secolele IX—X e.n. In secolul XII satui §i-a mutat vatra definitiv datoritä unor evenimente pe care, de§i le banuim, nu le putem preciza. Este prima a$ezare de acest fel din judetul Mure$, iar valoarea ei spore$te prin descoperirea in 1978 a cimitirului. De la inceput trebuie sä semnaläm faptul cä, situatia descoperitä pina acum la „Dealul Viilor" este, in linii mari, asemänätoare cu cea de la Bratei (jud. Sibiu). Säpäturile s-au desfä$urat intr-o zonä situate la cca 800 m de I. P. C. Sighi$oara mergind pe drumul comunal Sighi^oara—Boiu, aeolo unde, in vechime, albia Tirnavei Mari se apropia foarte mult printr-un meandru accentuat spre nord de drumul mentionat mai sus. íntre timp, in cadrul unor lucrari de sistematizare, veehea albie a fost acoperitä total, iar terenul pe care se aifla in vechime a§ezarea, a fost partial suprainälfat cu depuneri de de$euri industriale ?i din construcfii. ín zona a§ezärii prefeudale, pe terasa nr. 2, se aflä gospodäriile actuale cu case, curti $i loturi personale ule cetätenilor Deac loan la nr. 83 $i Suciu Gavjrilä la nr. 84, ultima casä din cartier, pe stinga. Terasa nr. 1 se aflä direct pe maiul riului Timava Mare ре о suprafatä u$or inältatä, in raport cu lunca riului, in pantä u$oarä. Terasa este delimitatä la nord de drumul Sighi$oara—Boiu, pe care merge curba de nivel, iar la sud de albia veche a Tirnavei, avind о lätime maximä de 60—70 m $i ingustindu-se treptat spre est pinä la 5—6 m. ln vechime terasa pe care se afla a$ezarea a fost in mod sigur mai largä, inaintarea albiei Tirnavei Mari distrugind printr-un lent proces de eroziune suprafata a$ezärii. Potrivit stratigrafiei orizontale am constatat cä locuintele s-au retras treptat in timp spre nord in a?a fel inéit majoritatea cömplexelor de dupä secolul VII se aflä pe terasa nr. 2. Terasa nr. 2 ocupä о suprafatä in pantä, care se inultä treptat spre nord $i se aflä euprinsä intre drumul Sighi$oarei—Boiu la sud §i baza dealului „Cornul Viilor“, la nord. Pe terasa nr. 2 predominä complexele datate dupä secolul al Vll-lea ^i-?i face aparitia cimitirul care, probabil, se extinde in pantä. Nu putem preciza incä limitele exacte ale a$ezärii din vechime pe aceste douä terase. Stiatigraiie Stratigrafia asezärii se prezintä in felul urmätor: 1. Solul viu, apare la adincimea 1,20—1,50 m §i constä dintr-o argilä galbenä, compactä; 2. Primul strat de culturä este un humus preistoric de culoare brun-castanie, cu fragimente rare de cärbune $i chirpic, de consistentä compactä, mäsurind 0,20—0,40 m. Stratui se ingusteazä pe terasa nr. 2. El apartine perioadei de sfir?it a epocii bronzului $i de inceput a ©pocii fierului (cultura Noua). in stratui preistoric au fost säpate cele mai vechi complexe prefeudale (secolele IV $i V).
