Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

DATE PRTVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC Ah SIGHI$OAREI

79

3. Primul strat de cultura prefeudal — 0,30—0,40 m pe terasa nr. 1 $i 0,40—0,60 m pe terasa nr. 2, apartine secolelor IV—VIII, neputindu-se face distinefie cromaticä precisä intre perioade. Este un strat de cultura de consistenta afinatä, cärbunoasä $i cenu$oasä $i de culoare npagrä pe terasa nr. 1 §i de consistenta mar compacta §i culoare brun-cenu^ie pe terasa nr. 2, unde predominä materialele §i complexele de secolele VI—VIII.

4. Cel de al doilea strat de culturä prefeudal, care apare dar numai pe terasa nr. 2 §i apartine perioadei secolelor VIII—XII, mäsoarä 0,20— 0,30 cm $i se distinge net prin aspectui cärbunos $i compact, de culoare neagrä. ln plus, pe terasa nr. 2 se constatä existenta unui strat gros de pina la 1 m de argilä galbenä, scursä in urma procesului de alunecare de pe dealul „Cornul Viilor,", mai ales in urma ploilor abundente din 1970 $i 1975, strat care a acoperit in intregime a$ezarea §i a suprainältat terenul.

Pe terasa nr. 1 au fost trasate 6 sectiuni a 2 m lätime, de lungimi diferite, douä dintre eie pentru sondarea partfala in lungime $i lätime a terasei $i, apoi, patru sectiuni paralele orientate est-vest pentru dezvelirea treptatä a tuturor complexelor. Fiecare sectiune a avut о lätime de 2 m §i lungimi variabile intre 15—40 m.

Pe terasa nr. 2 au fost trasate 11 sectiuni de lungimi variabile mergind pina la 40 m $i läfime de 2 m, cu profile intermediäre de 1 m, dezvelindu-se partial sau complet un numär mare de locuinte §i morminte. Säpäturile intreprinse pina in prezent nu au putut cerceta decit partea perifericä a a$ezärii deoarece, dupä toate semnele, partea centralä, in care se aglomereazä complexele, este situatä intr-un loc neaccesibil arheologic deocamdatä.

Desciierea complexelor

Locuintele — se prezintä sub forma unor colibe patrulatere säpate la 0,70—0,80 m in sol, cu perefii din nuiele impletite $i lipite cu pämint, cu acoperi? gros din paie sau trestie, judecind dupä stratui de cenu$ä finä descoperit in gropi. РегеЩ $i acoperi$ul erau sprijinifi de pari situafi la coituri. Acest tip de locuintä este comun intregii perioade de existentä a a§ezärii incepind din secolul IV ?i pinä ín secolul XII, inclusiv. Cronologic numärul de locuinte descoperit se repartizeazä astfei:

a) Secolele IV—VI — 3 locuinte;

b) Secolele VI—VII — 9 locuinte,c) Secolele VII—VIII — 5 locuinte;

d) Secolele XI—XII — 1 locuinia.

Instalapi de loc — se impart in trei categorii in funcfie de frecventä:

a) Cuptoarele de piaträ (pietrare);

b) Cuptoarele de piine podite cu piaträ sau lut;

c) Vetrele — libere sau cu gardinä de piaträ.