Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

Recenzii

Gheorghe Nicolae Cazan, §erban Rädulescu-Zoner, ROMANIA $1 TRIPLA ALIANfA,

Editura $tiintificä $i enciclopedicä, Bucure?ti, 1979, 441 pagini.

О binevenitä aparifie editorialä in Editura stiintificä $i enciclopedicä este lucrarea lui Gheorghe Nicolae Cazan §i $erban Rädulescu — Zoner intitulatä „ROMANIA ?I TRIPLA ALIANTÄ“. In peisajul istoriografic románesc este о lucrare de pionierat care aduce multe lucruri noi, utile cercetärii istorice — cu unele scäpäri inerente unui subiect de о asemenea vastitate a cärui tratare exhausticä este de-а dreptul imposibilä. Bazatä ре о vastä informatie documentarä (autorii au folosit atit izvoare si bibliográfia aflatä ín fara cit ?i izvoare arhivistice din Berlin, Viena si Budapesta), cartea incearcä sä-si propunä о descriere de ansamblu a politicii externe promovate de fara noasträ la finele secolului al XIX-lea §i ín primii ani ai secolului aJ XX-lea, premergätori príméi mari conflagrari mondiale. Lucrarea nu §i-a propus sá abordeze toate laturile politicii externe a Romániei in perioada amintitä ?i nici sä prezinte intregul complex al relatiilor internationale. Sínt amplu analizate legäturile Romániei in cadrul Triplei Aliante, lucrarea tratínd — dupä märturisirea autorilor — „istoria prinderii ?i desprinderii treptate a Romániei intr-o $i dintr-o aliantä care avea о ratiune la 1883 §i care ?i-a pierdut-o ín 1914“. Structural, lucrarea cuprinde douä parti sensibil egale ca íntindere, prima fiind semnatá de Gheorghe Nicolae Cazan, iar a doua de $erban Rädulescu-Zoner. Gheorghe N. Cazan prezintá relatiile Romániei cu Puterile Centrale de la debutul lor $i pina la finele secolului trecut iar $erban Rädulescu-Zoner de la ínceputul secolului al XX-lea §i pina la izbucnirea primului räzboi mondial. Cele nouä capitole ale lucrärii sínt bine proportionate. Dupä „Cuvínt ínainte", Gheorghe N. Cazan prezintä penetratia Austro-Ungariei spre sud-estul Europei — dupä tratatul de pace de la Berlin — arätind cä orientarea politicii externe a dublei monarhii ín aceastá zóna n-a fost intimplätoare. Impiedicatä de puternicele rämä§ite feudale, prezente incä in economia ei, care nu puteau permite capitalismului austro-ungar sä concureze pe pietele vest-europene ori in Asia sau Africa, ?i pierzlnd orice sperante de a unifica stätuletele germane ín jurul säu intr-un mare „Reich“, Viena va cäuta sä-$i satisfacä poftele acaparatoare in Balcani. Ocuparea Bosniei ?i Herfegovinei a deschis apetitul politicienilor de la Ballplatz care au cäutat sä atragä sub influenfa lor Serbia ?i Muntenegru, sä-$i apropie Románia pentru pozitia ei la gurile Dunärii, amesteclndu-se §i in treburile interne ale Bulgariei, nutrind ginduri de incorporare la imperiul dualist a Albaniei ?i a unei pärfi din Macedonia cu Salonicul. Austro-Ungaria era con?tientä cä nu-si va satisface aceste ambifii politice decit „sub umbra protectoare a stäpinului Europei, cancelarul de fier, Otto von Bismarck“. Sistemul de alianfe preconizat de Bismarck — a?a cum subliniazä autorul — urmärea sä aplaneze partial conflictui ruso-austriac prin irnpärfirea sferelor de influentä in Balcani, cäutind totodatä sä facä din Germania arbitrul principal al Europei in aceastä zonä. Bazat pe un valoros material documentar, Gheorghe N. Cazan reü$e$te sä surprindä in acest capitol tocmai aceastä conjuncturä in care se ciocneau riyälitätile ruso-austriace si se puneau bazele unei aliante austrc-germane. О problema distinctä, tratatä pe larg in capitolul urmätor, о constituie demersurile diploma’tice romäne$ti fäcute in vederea recunoa$terii internationale a independentei tinärului stat román, dobinditä prin eroismul osta?ilor no?tri pe cimpiile Bulgariei, dar tergiversatä in cabinetele diplomatice ale Europei „civilizate". Totodatä, autorul analizeazä gravul conflict románo-austro-ungar, generat de pretenfiile formulát de guvernul dualist asupra controlului austriac la Dunärea de Jós. Capitolul al IlI-lea