Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
Recenzii
662 este rezervat incheierii tratatului secret de aliantä intre Románia si Austro-Ungaria. Cauzele acestei aliante sint prezentate pe larg. Factorii politici de decizie din tinärul stat román, con?tienti cä Románia se afla la interferenta sferelor de interese a unoi mari puteri expansioniste (dubia monarhie §i Rusia taristä) s-au sträduit sä evite orice situatie conflictualá cu aceste mari puteri. De$i in tarä indignarea fatä de oprimarea románilor din Transilvania, Banat, Cri?ana, Maramure? $i Bucovina de cätre autoritätüe austro-ungare era foarte maré, din ratiuni de stat, pentru a nu periclita existenta insä$i a tárii ca stat suveran ?i independent — guvernul román a trebuit sä accepte ideea unei aliante cu Puterile Centrale. Semnarea tratatului de aliantä din 1883, relevä Gheorghe N. Cazan, a permis Romániei sä iasä din izolarea politicä de care era amenintatä $i sä evite astfei posibilitatea unei intelegeri imperialiste a Austro-Ungariei cu Rusia taristä pe seama ei. Totodatä a rezolvat chestiunea Dunärii in conformitate cu interesele Romániei, tara noasträ consolidindu-?i pozitiile in sud-estul Europei. ln capitolul al IV-lea a) cärtii sint prezentate relatiile Romániei cu Puterile Centrale in primii ani de dupä semnarea tratatului de aliantä si sint surprinse incä din acest stadiu о serie de contradictii incipiente románo — austro-ungare care au la bazä la primul rind politice de oprimare nationale aplicatä de autoritätile de la Viena ?i in special Budapesta fatä de romänii din Transilvania. ln capitolul al V-lea al lucrärii, cu care se incheie de fapt prima parte, autorul Gheorghe N. Cazan analizeazä relatiile Romániei cu Tripla Aliantä pe fondul intensificärii acfiunilor nationale románesti Sn Transilvania si vechea Romänie si in conditiile noului raport de forte pe plan european la sfirsitul secolului al XIX-lea. Capitolul al VI-lea cu care incepe partea a doua a cärtii (semnatä de $erban Rädulescu-Zoner) prezintä relatiile Romániei cu Puterile Centrale in conjunctura international de la inceputul secolului al XX-lea, punind un accent deosebit pe raportul de forte din Europa $i din lume in lupta pentru reimpärtirea imperialista a globului $i analizind succint cauzele care au determinat aceste rivalitati. Totodatä, autorul prezentind raportul de forte pe arena internationalä, reflectat in documentele diplomatice romäne§ti, nu uitä sä trateze cunoscuta crizä a dualismului austro-ungar care s-а accentuat dupä 1900, prefigurind descompunerea putredului imperiu bicefal. Incä de pe acum, remarcä $erban Rädulescu-Zoner, cercurile politice románe$ti erau convinse de släbirea definitiva a monarhiei austro-ungare §i incepeau sä se indoiascä de valoarea alianfei cu Viena in eventualitatea unui conflict ruso-román. A§adar, cauza care fäcuse ca Románia sä se aläture Triplei Aliante la sfir§itul secolului al XIX-lea ,,nu mai stätea in picioare“ la inceputul secolului al XX-lea. Totuji, politica ambiguä promovatä de Rusia taristä in Balcani, precum ?i dependenta economicä a Romániei de Puterile Centrale fäceau necesarä mentinerea pentru incä un timp a Romániei aläturi de Tripla Aliantä, In ciuda unei opozitii crescinde a opiniei publice romäne$ti determinata de mäsurile de maghiarizare fortatä promovatä de cercurile politice din Budapesta fatä de romänii transilväneni. Capitolul urmätor trateazä problema anexärii Bosniei $i Hertegovinei la dubia monarhie, relevind eforturile diplomatilor románi pentru mentinerea statu-quo-ului teritorial in Balcani. Totodatä, se subliniazä cä evenimentele din Balcani au accentuat neconformismul politicii externe romäne$ti fatä de cea a dublei monarhii, afirmind, pe bunä dreptate cä, о data cu crearea in Europa a unui sistem militar si politic opus Triplei Aliante, tratatul de aliantä cu Puterile Centrale — care de la bun inceput constituise о piedicä spre desävir§irea unitätii statale a románilor — pierzindu-$í „ultima ratio“. In penultimul capitol al cärtii $erban Rädulescu-Zoner prezintä locul räzboaielor balcanice in evolutia raporturilor Romániei cu Tripla Aliantä, precum $i ponderea Germaniei in economia lomäneascä, subliniind acest aspect ca un factor de stabilitate a pozitiei Romániei fatä de Puterile Centrale. Problemele sud-estului european ocupä in continuare primul loc pe agenda diplomaticä de la Bucure$ti, Románia cäutind sä mentinä echilibrul atit de fragil din Peninsula Balcanicä. Acest lucru este sesizat de autor §i de astfei caracterizeazä viitoarea politicä sud-est europeanä a Romániei, marcind о anumitä libertate de mi$care, independent de atitudinea marilor puteri fatä de aceastä problemä.
