Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

Recenzii

Benkö Samu, Demény Lajos, Vekov Károly:

RÄSCOALA SECUILOR DIN 1595—1596, ANTECEDENTE, DESFAíjURARE §1 URMÄRI. Editura Academiei, Bucure$ti, 1978, 336 p.

Transilvania medievalä poate n-a cunoscut decenii mai fierbinji ca acelea care urmau sä incheie secolul al XVI-lea. Aílindu-se la punctui de ciocnire al sferelor de interese dintre marile puteri, menpnerea tinárului principat era periclitat chiar din primele momente ale existenfei sale. Manevrele politice ale principiilor, care pläteau impozit Portii, dar cochetau §i cu Viena, nu о datä provocau pericole aproape fatale, intr-o conjunctura politicä dealtminteri nefavorabilä. In aceste vremuri, cu atmosferä supraincärcatä, a devenit din ce in ce mai arzätoare necesitatea ca secuii, organizati odinioarä intr-o comunitate in care slujba militarä definea §i garanta statutul lor de libertäre $i care reprezentau о fortä indispensabilä in armata Transilvaniei, sä-?i indeplineascä din nou misiunea de altädatä. Vechea organizare gentilicä a societäjii, insä, potrivitä pentru a purta räzboaie, era in desträmare, iar relatiile feudale proaspät inrädäcinate, nu numai cä restringeau vechile libertäji ale secuilor, dar distrugeau astfei un organism militar eficient.

$irul räzvräririlor secuilor, care se ridicau impotriva trufiei nobililor $i a primorilor, pentru a infringe tentativa de §tirbire a libertäjilor, pinä acum incä nu a cäpätat atenjia cuvenitä a posteritäjii.

Cartea apärutä sub redacjia lui Benkő Samu, Demény Lajos, Vekov Károly (1978 — limba romána; 1979 — limba maghiarä) vine sä completeze aceastä lipsä.

Lucrarea, dupä cum subliniazä Stefan $tefänescu in „Cuvint inainte“ „nu s-a dórit о monografie completä asupra istoriei secuilor. Pretenjia ei a fost mult mai modestä: sä defineascä о direcjie de cercetare, sä incerce о modalitate de abordare a subiectului, care sä conducä la о mai bunä injelegere a ansamblului de fapte istorice, sä omagieze о paginä din hronicul luptelor eroice pentru demnitate, desfäsurate pe acest pämint.“

Studierea amänunjitä a evenimentelor petrecute la sfir?itul secolului al XVI-lea in aceastä parte a Transilvaniei este cu atit mai binevenitä, cu cit eie au coincis in timp cu lupta poporului román pentru libertate §i unitate statalä sub conducerea lui Mihai Viteazul, imprumutind evenimentelor valoarea de „símből, care une$te peste veacuri, pe fäuritorii bogäjiilor de azi ai Romániei socialiste, indiferent de najionalitatea lor“.

Capitolele primei párti a lucrärii, dupä о scurtä trecere in revistä a situafiei internationale, analizeazä pe rind, diferite aspecte ale societäpi secuie?ti, conducindu-se la cunoasterea particularitajilor dezvoltärii acesteia, usurind totodatä in(elegerea antecedentelor räscoalei, precum si cauza intensitätii sale.

Bunäoarä, Jakó Zsigmond in capitolul „Evolujia societajii la secui in secolele XIV—XV“ si autorii Liviu Moldovan ?i Pál Antal Sándor in capitolul „Organizarea teritorial-administrativä la secui in secolul al XVI-lea“, desväluie antagonismele din sinui societätii secuilor, unde ín condi füle feudalismului european, in urma intervenfiei samavolnice a statului organizat pe stari, dar si datoritä tendinfei frunta$ilor de a transforma situatia lor avantajoasä in autoritatea unui stäpin feudal“, se räspindesc tot mai mult relatiile feudale, relajii, care au menirea de a reduce marea masä a järanilor liberi in stare de iobägie.

$irul mi?cärilor secuie?ti din secolul al XVI-lea, care au culminat cu räscoala din 1562, au demonstrat necesitatea reorganizärii $i reglementärii pe baza unei noi legiferäri a comunitätii secuilor de rind. A pus concomitent la ordinea zilei, dupä

42 — Marisia, vol. IX