Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

III. Etnografie

SÄRBÄTOAREA BOULUI

611

Intr-o alté colindä din Bra§ov gäsim versurile:

Ferecan de el De-un boier bätrin:

Bini 1-ai ferecat $i bun loc i-ai dat In mijloc de raiu,

Tot la mese 'ntinse La faclii aprinse.

о altä colindä din $ibot (Hunedoara) incepe cu versurile:

Ferecan de el,

De cest domnu bun,

Cum l-а ferecat Dragu Dumnezeu;

Cum l-а ferecat Bun loc i-а gátat, etc.

iar alta din $oimu$ (Hunedoara):

De-un feric ferica,

De cine-i ferica?

De-un boier bätrin.

Bin' 1-ai ferecat Mai bun loc i-ai dat Din mijloc de raiu D’unde-s mese’ntinse Fäclii dalbe aprinse.

Nu mai citäm $i alte texte din alte colectii, ne restringem la cele citeva colinde de mai sus, din colindele in manuscris ale subsemnatului.

Paralela intre numirea de bou-ferecat, a obiceiului nostru $i intre nofiunea de ferecat din colindele citate, eredem cä este destul de edificatoare. Cuvintul ferecat pe care il avem in numirea obiceiului de care ne ocupäm, ca $i in colindele amintite, este о formä de limbä veche romäneascä, pästratä prin generafii, atit in vechile noastre colinde cit $i in numirea obiceiului din chestiune, — tot atit de vechi §i el, ca $i colindele noastre.

Dacä admitem deci paralela de mai sus dintre numirea obiceiului nostru $i textete citate, vom fi nevoiti sä admitem un alt inteles numirii de bou ferecat, decit cel ce ni se sugereazä la prima citire. Infelesul adevärat este acéla de bou anume ales, cu о destinatie mai osebitä.

$i chiar $i numirea de bou ferecat, forma ín care se aude azi exprimatä, va fi avut mai demult forma de exprimare bou fericat, §i nu bou ferecat.

39'