Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
600 TRAIAN GHERMAN Descrierea obiceiului ín literatura etnogiaficá Cea mai veche informatie о avem in manuscrisul invätätorului Paul Oltean, räspuns1 la chestionarul lui В. Р. Hasdeu2 in саге, referindu-se la acest obicei, practicat in ziua de Rusalii, serié: „ín Hafeg prind un bou frumos, al célúi mai bogát din sat, il íncarcä cu flori $i cu näfrämi, apói il aduc cu rnuzica pina in curtea stäpinului. Acesta trebuie sä-i ospäteze cu bäuturä pentru onoarea ce i-au fácut." ín anul 1898, loan Popa din Comana inferioarä (Tara Oltului), serié ín „Gazeta Transilvaniei"3 sub titlul hnpodobirea vitelor, obicei poporal, urmátoarele: ,,Aflíndu-má in ziua de Rosalii in comuna £ona de lingä Fagaras, am väzut un obiceiu pina atunci mié necunoscut. Anume, ín säptämina dinainte de Rosalii feciorii i$i aleg dintre ei un primär $i dói jurati. Ace§tia trei merg simbätä seara pe la oameni §i le cer vitele spre a le ímpodobi, cer cai sau bői, dar mai cu seamä de la frunta§ii satului. Daca li se promit, se dúc seara feciorii $i iau vitele din ciurdä §i le minä noaptea de Rosalii in cimp, unde este iarba de coasä, adecä ín opriturä, $i mänincä toatä noaptea. Apói dimineata, in ziua de Rosalii, le bagä intr-o curte in capul satului §i acolo incep a le impodobi. La impodobire le ajutá feciorilor unele rude $i fete, dar mai ales drägufele lor. Caii ii impodobesc astfei, cä le fac о cununa mare rotunda $i li-o pun in jurul gitului; apói impodobesc friul, incít numai ochii i se mai vád calului. Boii ii impodobesc a$a, cä fac cununä mare in patru cornuri, din 1аЦ de brad; pe ea impletesc flori de tot felul. Cununa (scheletul patrulater din laturi de brad) este la о parte mai ingusta, la alta (opusa) mai largä (mai lungá); partea ingusta se a?eazä $i se leagá de jug, fiind boii prin$i in jug, astfei ca sä stea drept in sus; cununa este inaltä dela jug in sus de un metru $i mai bine. De cununä agatä in cornuri §i in mijloc cite-un steag, cári stau mai sus ca cununa, cam cu un metru, mai acátind $i clopote multe. Astfel cu vitele ímpodobite, dupä ce es oamenii dela bisericä, feciorii merg dela un cap al satului pinä la celalalt, inainte merg cu caii, tot cite dói aläturea, avind in minä steaguri; apói vin cei cu boii, stind un fecior in mijlocul boilor, iar dói de cite-о parte a boilor. Dupä ce au ajuns in capul satului, se intőre §i dúc vitele la proprietarii lor, a$a impodobite, iar ace?tia pun la masä pe feciorii cári le-au impodobit vitele §i-i ospäteazä bine, iar dupä masä le mai cinstesc cite-о liträ de beuturä de fiecare vitä. Acesta e obiceiul pe care 1-am väzut ín $ona." Obiceiul mai däinuia §i in 1933. 1 1 martié 1885. 2 B. P. Hasdeu, Ráspunsuri la chestionarul Iingvistic, 1884, vol. XII, p. 112. 3 Gazeta Transilvaniei, 1898, nr. 130, p. 7.
