Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
590 V ASILE POP despre unitaiea culturalä a poporului nostru, despre continuitatea elementului romänesc pe aceste meleaguri. A§a dupä cum ne-au declarat informatorii no§tri, venirea pe lume a copilului era a?teptatä in trecut cu neräbdare $i multä, multä bucurie. ln acest sens sint semnificative cuvintele: „Mulfimea copiilor, bucuria romänului". О casä fara copii era considerata о casa pustie, lipsitä de bucurii. Acest lucru il exprimä foarte plastic popoml nostru prin cuvintele: „Degeaba .. N... are avere múlta daca n-are §i copii cäci färä copii nu e nici о bucurie in casa". In trecut tinerii insurätei fäceau tot ceea ce le sta in putintä numai $i numai sä aibä copii, cit mai multi. Cráciuneanu Raveca din Iernut ne-а povestit cite a fäout ea pentru a avea copii. Asoultind de mama ei, a plätit acatiste ?i liturghii, a tinut post, a fäcut vizité la mänästiri. La indemnul femeilor mai bätrine a fiert flori de trandafir ro$u $i alb, zeama a amestecat-o cu miere de albine §i a bäut din ea 10 zile la rind. Väzind cä nici a^a nu ,,rämine grea", a fiert flori de romanifä $i de alte flori mirositoare in care s-а scäldat de 9 ori. Nu de pufine ori se intervenea la vräjitoare sau descintätoare, socotite fiind ca ni$te fünfe care erau in stare sä invingä puterea duhurilor rele prin practicile la care recurgeau isau prin descintecul pe care-1 rosteau. In unele regiuni ale tärii la descintat se mergea intr-o zi de luni, inainte de räsäritul soarelui. Femeia care descinta, pnea in miini un pahar de vinars, vin sau chiar bor.? proaspät peste care sufla. Confinutul paharului era dat femeii cäreia i s-а rostit descintecul care la rindul ei trebuia sä bea continutul paharului de 3 ori pe nemincate.5 Dupä primele semne ale sarcinii, tinerii cäsätoriti impreimä cu pärinfii ?i rudele apropiate se bucurau, uneori se organiza chiar $i о petrecere in familie. Incepind din acest moment, viafa femeii insärcinate, viitorul fätului, erau puse in legäturä cu alte ?i alte credinfe ?i superstitii. ln primul rind pärintii viitorului om fiind curioni sä afle dacä copilul va fi bäiat sau fatä recurgeau la diferite practici arhaice. Pentru a primi räspuns la aceastä intrebare, mama copilului dupä ce isprävea de tesut, trimitea pe c'ineva de-al casei sau mergea chiar ea ?i incälecind pe fu?teii räzboiului de tesut, traversa curtea cu ochii inchi?i pinä la poartä. Acolo deschidea ochii. Dacä persoana pe care о vedea prima data era de sex bärbätesc, copilul se credea a fi bäiat. Dacä, dimpotrivä, prima zäritä era de sex feminin, femeia urma sä nascä о fetifä (Todea Raveca — Petea; Codarcea Rozalia — Oroiu). De perioada sarcinii erau i$i sint legate о serie de alte obiceiuri, credinte ?i superstitii, toate avind menirea de а-l apära pe viitorul om impotriva actiunilor räufäcätoare ale unor duhuri rele. In aceastä perioadä femeii insärcinate i se impun о serie de interdictii. Ea nu are voie sä descalte pe cineva sau sä scoatä apä din fintlnä ?i sä dea cuiva din apa scoasä cäci, se crede, cä nu va putea na?te. ln satui Valea Rece dimpotrivä femeia insärcinatä trebuia sä dea apä oricui pentru ca sä poate na$te usor (Coman Anica — Valea Rece). Viitoarea mamä n-avea 5 Artur Gorovei, op. cit., pp. 11—13.
