Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
56 VALENTIN VASILIEV tip se intilne$te $i la nordul Marii Negre73. La Ferigile aceastä variantä este ornamentatä frecvent cu motive ln spiralä, necunoscute grupului din Transilvania. Dacä сеанса de tip Cv cu corpul tronconic, se dovede$te caracteristicä grupului settle din Transivania, ea reprezentind circa 90% din totálul 'ce§tilor, сеанса de tip C2 apare sporadic $i reprezintä doar 10%. Din varianta C2a se cunosc §ase exemplare, aflate in neeropolele de la Cipäu (exemplar cu u?oare caneluri oblice pe pintec)74, Ciumbrud,75, Blaj (douä exemplare)76, Gädälin77 ?i Simeria (cu patru proeminente)78. Varianta С2ь e reprezentatä de exemplarul descoperit In mormintul nr. 10 de la Bäifa. Binecunoscutä in fazele anterioare ale Hallstatt-ului, varianta C2a este larg räspinditä in Hallstatt-ul D in toate zonele carpato-dunarene79. In necropola de la Ferigile (unde tipul C2 este aproximativ egal numeric cu Cx) aproape toate exemplarele de tip C2 sínt decorate cu caneluri §i proeminente. Сеанса de tip C2, dar preväzutä de regula cu buton simplu la capätul superior al tortii (?i färä caneluri pe corp), este caracteristicä §i culturii scitice nord-pontice80. Pentru varianta С2ь nu cunoa$tem analogii in cultura autohtonä. ln sehimb, astfei de ce$ti cu buton läjit $i cu alveole pe pintec existä in lumea sciticä nord-ponticä81, fa,pt ce ar putea explica prezenfa ce^cufei de acest fei in mormintul de la Bäita. Situatia prezentatä conduce la urmätoarele consideratii: daca la Ferigile tipurile Ct «$i C2 apar in proporfü aproximativ egale, iar la nordul Pontului predominä tipul C2, in sehimb in grupa sciticä din Transilvania se do vedelte caracteristic tipul Cx (anume varianta Cla). Avind in vedere faptul cä tipul C: $i mai ales varianta Cla e caracteristicä grupului din Transilvania $i cä toemai aceastä variantä apare sporadic la nordul Pontului, rezultä cä proliferarea largä a acestor ce$ti in cadrul grupului din Transilvania trebuie pusä in legäturä cu influenta autohtonä. ln eeea ce prive$te cronologia, se poate afirma cä variantele Cla, Clb ?i C2a existä incä de la inoeputul grupului, deoarece eie apar in morminte pronunfat arhaice. Dupä cum am arätat insä, net predomi-73 A. I. Terenojkin, PPDP, p. 78 si fig. 51/29; V. A. Ilinskaia, in ArhKiev, 20, 1966, p. 80, fig. 12. 74 N. Vlassa, op. cit., p. 25, fig. 5/4. 75 $t. Ferenczi, in ActaMN, II, 1965, p. 97, fig. 14/2. 76 M. Moga, in Apulum, I, 1939—1942, p. 76; V. Vasiliev, in Apulum, X, 1972, p. 34, pl. 10/3. 71 V. Wollmann, in SCIV, 21, 1970, p. 248, fig. 4. 78 M. Roska, ín DoIgCIuj, IV, 1913, p. 238, fig. 5. 79 Al. Vulpe, op. cit., pp. 48—49, pl. 7—8; I. H. Cri5an, Ceramica, pp. 47—48. 80 G. T. Kovpanenko, ln ArhKiev, 13, 1961, p. 74, fig. 3/12; V. A. Ilinskaia, SOLL, p. 71, pl. 46/6, 57/4—5, 8; E. A. Petrovskaia, op. cit., p. 170, fig. 6/2—4. 81 Vezi C. A. Bobrinskii, op. cit., pl. 15/7; G. T. Kovpanenko, op. cit., p. 74, fig. 3/9.
