Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

PROBLEMA CERAMICir MORMINTELOR SCITICE DIN TRANSILV AN IA 57

nantä este varianta Cla, care se mentine pe intreaga perioadä de existentä a grupului. Cunoscutä intr-un singur exemplar, la Bäita, varianta C2b se dateazä, ca §i necropola, in prima jumätate a secolului V i.e.n.

D. Vasele bor can

De$i nu sint atit de frecvente ca formele discutate anterior, vasele borcan apar totu?i intr-un numär destul de mare de morminte.

Clasificarea tipologica:

Dla — eu corpul bombát, búza evazatä $i färä .proeminente (pl. XXIV/4—5);

Dtb — cu corpul bombát, búza evazatä $i proeminente (pl. XXIV/ /6—7);

D» — cu corpul relativ drept (vase denumite adesea §i de tip sac), cu proeminente (pl. XXIV/8).

Varianta Dla apare in necropolele de la Blaj82, Cipäu83 §i Ciumbrud84.

Varianta Оц, este mai frecventä §i о intilnim spre exemplu la Blaj85, Cipäu86 $i Tg. Mure?87.

Varianta D2 e reprezentatä prin douä exemplare aflate la Ciumbrud88 89 $i Cipäu88.

Pe teritoriul Romániei vasele borcan existä $i in fazele anterioare ale Hallstatt-ului90. La Ferigile este caracteristic vasul iboroan de tip sac, adicä varianta D2. ln Hallstatt-ul D din Transilvania vasele borcan sint cunoscute mai ales din morminte scitice. La scitii nord-pontici este larg räspinditä varianta Dla91, fiind intilnitä $i varianta D292, de regulä färä proeminente. Originea vaselor borcan din mormintele scitice din Transilvania nu trebuie deci, neapärat, legatä de cultura autohtonä, deoareoe da scitii nord-pontici eie constitute о categorie specificä, frecventä. De altfel, in timp ce in cultura autohtonä, inclusiv la Ferigile, este caracteristic tipul sae (D2), in grupa sciticä din Transilvania, ca $i in cele din nordul Pontului, predominä tipul cu corpul bombát. Totu$i influenta autohtonä, ce rezultä din utilizarea largä a proeminentelor, este evidentä $i la aceastä categorie de vase.

82 V. Vasiliev, op. eit-, p. 31, pl. 8/1.

83 N. Vlassa, op. cit., p. 25, fig. 3/6, 8, p. 27, fig. 6/II, 1.

84 $t. Ferenczi, op. cit., p. 97, fig. 14/1.

85 V. Vasiliev, op. cit., p. 22, pl. 5/8; 7/1; 8/4; 11/2.

86 N. Vlassa, op. cit., p. 25, fig. 5/12, p. 29, fig. 8/VII, 1.

87 5t- Kovács, op. cit., p. 260, fig. 27/1.

88 5t- Ferenczi, op. cit., p. 94, fig. 11/1—2.

89 N. Vlassa, op. cit., p. 27, fig. 6/IV, 2.

90 De exemplu ln a$ezärile fortificate de la 5eica Micä (K. Horedt, in SC/V, XV, 2, 1964, p. 198, fig. 6/1—2, 4—5), Ciceu-Corabia (descoperiri din 1977, inedite). Vezi §i Al. Vulpe, Ferigile, p. 53,- I. H. Crisan, Ceramica, pp. 56, 58—59.

91 P. D. Liberov, ln KS, 30, 1949, p. 101; G. T. Kovpanenko, in PSA, p. 104, fig. 49/1—3; E. A. Petrovskaia, in ArhKiev, 18, 1965, p. 142, fig. 2/9, 22; V. A. Uinskaia, SDLL, pl. 51/5; 52/27; 60; 61.

82 V. A. Ilinskaia, op. cit., pl. 11/38; 50/7; 58/4 $.a.