Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
586 TARISZNYÁS MÁRTON ridicind restül de platä, au porait cätre oaisä. In generál veneau pe jós. Traseul lor era Tirgu Mures—Praid—Joseni, sau Reghin—Gurghiu—Remetea. Cei care au venit de la Reghin au dormit de obicei la Ibänesti. Drumul cätre casä avea $i el pericolele lui. Au cärat pe spate fringhii, sfredele, joagäre. In multe cazuri erau atacafi de hofi. De aceea plutasii circulau in grupuri de cite 10—15 persoane. Dupá tradifia locuitorilor din Ciumani, crucile de pe platóul Bucin pästreazä amintirea plutasilor omoriti de tilhari. Venitul obfinut ín urna plutäritului era izvorul principal de cistig al mai multor familii. In multe cazuri fetele au obtinut zestrea lor din banii primiti pentru transportul plutelor. Dupä 1910 plutäritul isi pierde vechea importanjä, insä unele aspecte ale lui se pästreazä ?i pe mai departe. In cazuri sporadice au fost lansate pluite $i in deceniile urmätoare. In anui 1926 dói locuitori din Remetea, care ?i-au mutat domieiliul lor la Peris, matériáiul lemnos al caselor dementate 1-au legat in plute, insä la Alunis, Muresul aflindu-se in inundatie, pluta lor s-а rästurnat, iar ei au fost salvati de cätre locuitorii acestei comune. In anii 1946—49 muRi locuitori din Remetea si-au mutat domieiliul lor in satele din jurul Dumbrávioarei si Gornestiului. Matériáiul caselor de lemn demontate Si legate in plute a fost transportat pe apa Muresului. In jurul Diträului, Särmasului si a comunelor invecinate plutele erau folosite $i de pescari, care in timpul nopfii le-au asezat transversal pe apa Muresului si la lumina facliilor cu ajutorul virselor, legate de plute au pescuit cantitäti insemnate de peste. Pinä in jurul anilor 1930 plutele au fost folosite si pe Lacui Rosu, unde au servit la croazierä, fiind apoi inlocuite cu luntri. Din cele relatate mai sus reiese, cä plutäritul, impreunä cu cäräusia Si cu tirgovetia, au jucat un rol foarte important in trecutul Gheorgiienilor $i a zonelor invecinate. Era un factor important al dezvoltärii economice si in aeelasi timp un mijloc al adincirii fräfiei dintre oamenii muncii de diferite nafionalitäti. Importanfa plutäritului in trecut ne obligä la studieren óit mai detaliatä a acestei inrieletniciri. In vederea realizärii acestui dezidera-t consideräm necesarä culegerea tuturor bunurilor materiale si spirituale referitoare la diferitele aspecte ale plutäritului (obiecte de valoare muzeisticä, arhivisticä sau date, inclusiv tradifiile orale). Atenfia noasträ trebuie sä cuprindä obiceiurile, superstRule, legate de plutärit, precum si toate celelalte aspecte, de exemplu, alimentatia plutasüor s-а. In aceastä acfiune ne pot da un sprijin insemnat tofi acei care se intereseazä de aceastä problemä. Culegerea si prezentarea monograficä a materialelor va imbogäti cu un mozaic colorat istoria si etnográfia judefelor situate pe malurile Muresului si S'iretutui,
