Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
PLUTÄRITUL DIN ZONA GHEORGHENI 585 Perioada transportärii plutelor s-а incadrat intre sfír$itul lunii martie pina in iunie sau chiar septembrie-octombrie. Pe Bistricioara cu sprijimil digurilor s-а asigurat lansarea plutelor in tot oursul verii. Digurile de acest gen se aflau la Corbu $i la Tulghe$-Pintic. Angajarea cirmuitorilor plutelor (argat—béres) se fäcea inaintea sosirii primäverii. Cei din Ciumani i?i cixmuiau plutele lor pina la locurile de destinaifie. Societátile i-au recrutat pe cirmuitori din locali-taple zonei Gheorgheni ?i ale defileului superior al Mure?ului (Joseni, Remetea, Läzarea, Subcetate, Diträu, Sárma?, Toplifa, Rástolita, Deda, Aluni?, Suseni, Reghin etc.), Acest personal mínuia plutele pina la Reghin, Tirgu Mure? sau More?ti. Un alt schimb le ducea pina la Álba Iulia, iar al treilea pina la locuJ de destinare definitiva. Minuitorii plutelor din Bistricioara s-au recrutat din zóna Tulghe?ului ?i din judepil Neamh Pentru fiecare plutá au fost angajate douá persoane. Prima, in marea majoritate a cazurilor, era bärbat; a doua era un bäiat mai tinär sau о femeie. Erau cazuri mai rare cind amindoi pluta?ii erau femei. Dintre femeile de la Ciumani о putem aminti pe Bartis Anna, care а umblat cu plute de mai multe ori. Remunerafia primului, pluta? era de 10 florini, a'l celui de al doilea de 2—3 florini. Cu ocazia lansärii plutelor delegatii so'cietätilor au plätit pluta?ilor jumätatea salariului, dupä care a avut loc pornirea plutelor. Lansarea pe apä s-а realizat de 10—12 oameni cu sprijinul „carurilor" de ridicat ?i a bilelor rulante a?ezate sub plute. Cälätoria pluta?ilor a fost intreruptä numai in timpul furtunilor sau a inundafiilor nea?teptate, cu ocazia accidentelor ?i, de obicei, pentru timpul meselor. Pe vreme seninä. cälätoreau ?i noaptea. Dintre cele douä persoane, una era de serviciu, alta se odihnea. La traversarea porfiunilor mai periculoase amindouä erau de serviciu. Sectorul cél mai perieulos era portiunea Mure?ului aflatä intre Toplifa ?i Sälard, albia riului fiind plinä cu stinci, cu bancuri de nisip ?i cu cascade mai mid. Dintre iazuri cel mai perieulos era cel de la Reghin. ín locurile asemänätoare, curentul putea sä intoarcä pluta chiar in directia opusä sau s-о a?eze -transversal. Singurul mijloe de salvare ál pluta?ilor, in asemenea cazuri, a fost säritul in apä. Cazurile asemänätoare au cerut multe victime. Se amintesc cazuri cind logodnicul ?i logodnica au pierit impreunä. Transportarea plutelor era cu átüt mai periculoasä cu cít circulafia plutelor era mai intensä, -cäci se bara drumul celor venifi din urmä. Plutele adunate au periclitait viafa pluta?ilor ?i au provocat pagube insemnate. Pe timpul desfacerii grämezilor a fost opritä íntreaga circulafie. Desfacerea grämezilor era о operafiune specialä la care s-au priceput numai unele persoane. Operafia a durat citeodatä 8—10 zile. Transportul plutelor, inclusiv ?i intoarcerea de la locul de predare dura 10—12 zile, exceptind cazul accidentelor sau situafiile in care vi-cisitudinile vremii au prelungit acest interval. Unii pluta?i au repetat drumul de mai multe ori in decursui unui sezon. A?a, de pildä, Brossai János (näscut la Remetea, ín anul 1892), impreunä cu tatái säu, intr-o primävarä, cind timpul a fost favor-abil a fäcu-t chiar 12 drumuri. Dupä predarea, respedtiv primirea, plutelor la locurile de destinafie, pluta?ii
