Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

PROBLEMA CERAMICI! MORMINTELOR SCITICE DIN TRANSILVANIA 55

In unele cazuri erau depuse ín vasul bitronconic63. In cadrul aeestei categorii distingem douä tipuri: Clt ce$ti de forma tronconicä §i C2, ce$ti pintecoase cu git, fiecare tip avind douä variante:

Cla — tronconicä, cu toartä suprainälfatä simplä (pl. XXIII/6—9);

Cjb — tronconicä $i cu buton la capätul superior al torfii suprainältate (pl. XXIII/10);

C2a — cu plntec, git ?i toartä suprainälfatä simpla (pl. XXIV/2);

C2b — cu pintec, git $i buton 'latit la partea superioarä, dispus la capätul de sus al torfii suprainältate §i cu bandä cu alveole pe diametrul maxim al ce$tii. (pl. XXIV/3).

Existentä pe parcursul epocii hallstattiene, varianta Cla constituie in Hallstatt-ul tirziu о formä comunä, räspinditä pe arii intinse $i in diferite medii cultural-etnice, inclusiv pe teritoriul Romäniei04. In grupul scitic din Transilvania varianta Cla este net predominantä de-a lungul intregii perioade de existentä a acestei enclave.

Varianta Ctb, cu buton pe toartä, necunoscutä anterior in Transilvania, apare sporadic, fiind aflatä pinä acum numai in morminte apartinind acestui grup, anume in necropolele de la Cipäu65, Ciumbrud66 §i Tg. Mure$67, adicä in necropole de dar caracter arhaic. ln schimb, la Ferigile aceastä variantä i?i face aparifia abia la inceputul celei de a doua faze a necropolei68, fapt ce pare sä continue ipoteza originei räsäritene a acestui tip de buton69.

ln cultura sciticä nord-ponticä atit varianta Cla70, cit §i varianta Clb71 apar sporadic, in acea zonä fiind caracteristice ce$tile cu git §i buton pe toartä. Rezultä deci faptul cä utilizarea largä a ce§tilor aparfinind variantei Cla in grupul scitic din Transilvania e de pus pe seama influenfei autohtone, iar aplicarea butonilor pe toartä, ca element caracteristic scitilor nord-pontici, ar putea explica aparifia variantei Схь in unele morminte timpurii ale grupului din Transilvania. In acest context trebuie subliniat $i faptul cä in prima fazä a necropolei de la Ferigele (consideratä mai nou de Al. Vulpe ca faza ultimä) este caraeteristicä о variantä de cea$cä tronconicä preväzutä la capätul torfii cu un peduncul, avind extremitatea discoidalä72. Aceastä variantä e necunoscutä grupului scitic din Transilvania, dar peduncul de acest

63 La Ciumbrud, in mormintele nr. 2 $i 14 ($t. Ferenczi, in ActaMN, II, 1965, p. 91, 102), la Bäi(a in mormintele nr. 6 $i 10 (V. Vasiliev, in Marisia, VI, 1976, pp. 53, 55) etc.

e4 Vezi Al. Vulpe, op. cIt., p. 47. I. H. Cri$an, Ceramica, pp. 43—47.

65 N. Vlassa, op. cit., p. 23, fig. 4/3.

66 K. Herepei, AVM, II/l, 1901, pl. 17/178.

67 $t. Kovács, op. cit., p. 267, fig. 34/1.

68 Al. Vulpe, op. cit., pp. 46—47.

69 S. Morintz, in Dacia, N.S., 1, 1957, p. 127; cf. Al. Vulpe, op. cit., p. 57.

70 Vezi de exemplu C. A. Bobrinskii, op. cit., pl. 3/8.

71 E. A. Petrovskaia, op. cit., p. 171, fig. 6/1.

72 Al. Vulpe, op. cit., pp. 44—46, pl. 4 $i 5.