Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
562 SZABÓ MIHAl Dupä räzboi ín ora? i?i continua activitatea institute financiare ?i de credite constituite in deceniile anterioare, care i?i amplifica operaiiile financiare. Datoritä situafiei pe care о avea Transilvania inainte de Unire, a pätrunderii capitalului bancar ?i industrial austriac ?i german marile bänci erau subordonate in cea mai maré parte acestor capitaluri. Dupä Unire capitalul autohton devine tot mai puternic. íntre cele douä räzboaie mondiale au funcfionat cu sediul in Reghin urmätoarele institufii financiare,25 (majoritatea fiinfind ?i inainte de räzboi): — Casa de depuneri SA Reghin. A fost infiinfatä in 1865 cu denumirea de ,,Casa de economii ?i de credit"; in 1919 s-а transformat in societate anonimä cu un capital de 1.755.000 coroane. In 1928 avea un fond de bazä de 50 milioane lei, realizind un venit de 767.847 lei. — Banca industrialä ?i comercialä, S.A. Infiinfatä in anul 1898 a cunoscut о dezvoltare insemnatä, ridicindu-?i fondul de bazä, in 1927, de la 500.000 lei in 1920 la 2 milioane. — Banca „Mure?ana", institut de credit ?i economii S.A. Infiintatä in 1886, dispunea, in 1927, de un fond de bazä de 3 milioane lei ?i de о rezervä de 1,2 milioane. — Casa de pästrare ?i credit din Reghin ?i jur, S.A. Infiinfatä in 1893 cu un fond de bazä de 50.000 forinfi, in 1924 s-а afiliat la Banca de economii ?i credit din Cluj. In 1927 avea un fond de bazä de 1 miliőn lei. Avea о sucursalä la Teaca ?i dispunea de mai multe clädiri din ora?. — ,,Cerbul", bancä popularä, S.A. — Banca poporului crestin, S.A. — Banca de credit märunt, infiinfatä in 1929 cu un fond de bazä de 1 miliőn de lei. Institufiile de mai sus i?i continuä activitatea pinä la Dictatul de la Viena cind unele i?i inceteazä activitatea, iar altele tree prin diferite transformäri. ín óra? au mai funefionat ?i sucursale ale urmätoarelor institufii bancare ?i de credit: Casa de economii din Tirgu Mure? S.A., Banca „Ardeleanä", Casa de economii, S.A. din Cluj, Casa generalä de economii, S.A. din Sibiu, precum ?i cooperativele de credit din Iernufeni ?i din Apaiina. Din cele de mai sus rezultä cä in Reghin ?i comunele aparfinätoare azi ora?ului, intre cele douä räzboaie mondiale au funefionat 7 institufii bancare ?i de credit, 3 sucursale ale unor bänci mai mari ?i 2 cooperative de credit, in total 12 unitäfi bancaro-financiare. Concurate indeosebi de marile bänci, institu{iile din Reghin ca ?i din celelalte ora?e au fost impuse la numeroase fuziuni ?i reorganizäri. A?a de exemplu, in 1938, fuzioneazä Banca cre?tinä cu Casa de pästrare din Reghin ?i jur, luind denumirea de Banca Unitä.26 25 Erdélyi és bánátipp. 93, 126—129, Compass, 1922—1923, pp. 824—830 si 1923—1924, pp. 322—325. 26 Nagy magyar Compass (Compass mare maghiar), 1944—1945, partea I, pp. 420—422.
