Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
pledoarii pentru TRADUCERI román о-m aghi are 549 alt poem capital al lui Petőfi. Nationalism^ nu exclude justa apreciere a valorilor de arta §i de culturä .. .“20. ín analiza opiniilor exprimate in paginile ziarelor $i revistelor maghiare interbelice privind oportunitatea traducerilor reciproce romänomaghiare se impune ca о prima remarca intensificarea treptat! a interesului pentru munca de traducere. Initiative grupului din jurul revistei Aurora, de$i a avut un ecou favorabil din partea intelectualitätii maghiare progresiste, indeosebi din partea scriitorilor emigrati in Viena21, s-а dovedit totu?i prematura. Scriitorii, poetü maghiari din Románia n-au fost incä pregätiti pentru traduceri literare de calitate, avind probleme nu numai in privinta cunoa§terii limbii, dar §i in ceea ce prive§te orientarea justä in literatura romána. Recenzind volumul de traduceri apärut in 1922 sub numele lui Keresztury Sándor, redactorul adjunct al revistei Pásztortüz, Walter Gyula, dä glas convingerii ca aparijia volumului $i in general antreprizele similare sint incä precoce — cu toate cä are cuvinte de apreciere asupra calitatilor artistice ale traducätorului22. De altfei, primul deceniu de dupä unire, fiind marcat de inceputurile literaturii maghiare autonome din Románia, a fost о perioadä interimarä in ceea ce prive$te formarea atitudinilor $i fronturilor ideologice. Inainte de 1918 viaja literarä din Ardeal, Banat, Bihor etc. avea un caracter pronunjat provincial. Deci ca о sarcinä primordial! ce s-а impus vietii literare maghiare din Románia ín noile condijii istorice a fost lichidarea provincialismului, trecerea pe al doilea plan a diletantismului, infiintarea institutiilor cultural-literare in vederea creärii posibilitätilor pentru organizarea vietii literare autonome maghiare din Romania. Rezolvarea acestor sarcini actuale §i imediate, luptele dintre diferitele cercuri literare au stat in centrul preocupärilor literare din anii '20 ale literatilor maghiari, problema traducerilor fiind astfei impins! intr-o oarecare mäsurä la periféria confruntärilor de idei. Trebuie insä precizat de la bun inceput cä lipsa dezbaterilor räsunätoare in jurul oportunitajii traducerilor reciproce románo-maghiare n-a insemnat lipsa ins!$i a traducerilor. Se poate urmäri, incepind din primii ani de dupä unire о activitate titanic! de tälmäciri din literatura román!, ins! valoarea lor artistic! suferä de multe ori. ín al doilea deceniu al perioadei interbelice s-а schimbat situajia in privinja atitudinilor §i pärerilor exprimate fatä de traduceri. Acest deceniu poate fi caracterizat printr-o ascensiune remarcabil!, surprins! 20 Ráspunsul d-lui Cézár Pctrescu, ín Família, s. Ill, an. II (1935), nr. 9—10 (decembrie), p. 80. 21 lntr-o declara{ie data ziarului Bécsi Magyar Üjság (Ziarul maghiar din Viena) Jászi Oszkár s-а pronunjat asupra apropieri culturale, ca о „necesitate istoricá". Cf. Engel Károly, Mozzanatok a két világháború közötti írói szervezkedések történetéből. A nagyváradi Ady Endre Társaság körüli viták. (Un episod din incercárile de organizare scriitoreascä in perioada dintre cele douä rázboaie. Polemici ín jurul Societájii Ady Endre din Oradea) ín Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények, XV (1971) nr. 1, p. 61. 22 Walter Gyula, Üj román költők antológiája. (Antológia noilor poeji románi) ín Pásztortüz, IX (1923), nr. 21, pp. 668—669.
