Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
548 SILVIA SIN, OLOSZ KATALIN „Popularizáld literature unui neam, scria poetul, traducätorul face cunoscut insu?i neamul acéla $i nu existä popor care, fiind cercetat cu respect 9Í cunoscut in adincurile sale, sä nu fie iubit"16. Speranta pe care $i-o puneau scriitorii in puterea de influentare a literaturii pentru risipirea urii de neam era imensä, nu färä a fi con§tienti totu$i de limitele reale ale acestei puteri. Markovits Rodion, in cadrul acélóráéi anchete, preciza cä factorul cultural nu este suficient pentru apropiere, dar cä reprezenta in condifiile istorice concrete de atunci „treapta cea dintii §i cea mai indispensabilä acestei apropieri"17. Cam in acela$i sens Szemlér Ferenc plasa activitatea de traducere reciproca printre acei primi pa$i care trebuiesc fäcuti pentru a sträpunge, spunea scriitorul, ,niduli seculare“. Kádár Imre, distins tradueätor §i sustinätor al dramaturgiéi románévá pe scena maghiarä din Cluj, exprima in ancheta Familiei opinii generoase, asupra misiunii intelectualilor in perioada atit de zbuciumatä a fascizärii Europei. In astfei de momente, nota autorul, menirea arzätoare a lucrätorilor proprii spiritului este sä atragä atenfia omenirii asupra valorilor durabile, eterne, care trebuiesc salvate ca ni?te semin|e curate din faza culturalä de descompunere pentru epoca creatoare ce va urma"18. Kádár Imre este indreptäjit sä se rosteascä astfei pentru cä avea in urmä о intensä muncä de infäptuire a podului cultural dintre romäni $i maghiari. A$a cum singur märturise?te, incä din fragedä tinerefe se angajase a sluji aceastä cauzä ca scriitor, ca tradueätor $i ca director de teatru pentru a oferi publicului maghiar „cele mai bűne creafiuni ale spiritului romänesc". Criteriul valoric, al exigenfei estetice in domeniul traducerilor este adus in discufie de Babits Mihály in räspunsul säu la anchetä. Scriitorul atrage atenfia asupra deserviciilor pe care traducerile improvizate, accidentale, submediocre le pot face cauzei apropierii $i cunoa?terii reciproce. Se impunea deci о serioasä reflecfie, efortul de а transpune dintr-o limbä in alta esenfa intimä a operelor, de a depä$i simplele aproximäri ale sensurilor; „Nu este suficient, ca sä luäm pufinä cunovtinfä unii de existenfa §i de operele altora. Trebuie sä pätrundem in spiritul lor, sä sorbim tot ceea ce pot sä ne dea $i sä ne spunä"19. Ideea lui Babits Mihály о regäsim nuanfatä la Cézár Petrescu in sensui relafiei dintre problema traducerii $i specificul national. Cunoa?terea reciprocä prin traduceri excelente nu impieteazä asupra caracterului national al operei, dupä cum sentimentele nationale ale scriitorilor nu trebuie sä-i izoleze de spiritualitatea umanitätii intregi: „Sä nu uitäm, zice C. Petrescu, cä poetul nationalist Goga a tradus poemul lui Madách $i cä alt poet nationalist, Iosif, a tradus 16 Räspunsul d-Iui Victor Eftimiu, in Familia, s. Ill, an. II (1935), nr. 5—6 (octombrie), p. 73. 17 Räspunsul la ancheta revistei „Familia" a d-Iui Markovits Rodion, in Familia, s. Ill, an II (1935), nr. 9—10 (decembrie), p. 76. 18 Räspunsul d-Iui Kádár Imre, in Familia, s. Ill, an. II (1935), nr. 9—10 (decembrie), p. 77. 19 Räspunsul d-lui Mihai Babits, in Familia, s. Ill, an. II (1935), nr. 5—6 foctombrie), p. 67.
