Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
50 VALENTIN VASILIEV durata scurtä a intregii necropole, este greu de spus, cu absoluta certitudine, care din aceste variante arhaice precede ($i cu cit) pe celelalte. Fire$te, о incercare de e^alonare cronologicä pur deductiva ar putea aräta cä varianta A4a, cu douä rinduri de proeminente (pe care am denumit-o varianta hibridä, deoarece prezintä elemente ale variantelor Ao si A3a) ar fi, teoretic vorbind, cea mai tirzie, adicä ulterioarä variantelor A2 $i A3a. Sä iluäm acum cazul necropolei de la Cipäu, unde apare un vas cu proeminente ,,corn" $i caneluri sub eie (varianta A3b) $i un vas cu douä $iruri de proeminente $i caneluri pe git (varianta A4b). Care din aceste douä vase poate fi considerat cä-t precede pe celälalt, fire$te avind de asemenea in vedere faptul cä necropola in ansamblu este pregnant arhaicä? Mergind pe rationamentul fäcut anterior (in cazul variantelor arhaice de la Blaj), ar trebui admis cä vasul apartinind variantei A4b urmeazä dupä cel apartinind variantei A3b. Dar, analizate separat, raportul dintre cele douä vase pare a fi invers, deoarece prin dimensiunile sale apreciabile (ce amintesc de vasele bitronconice din etapele mai vechi ale Hallstatt-ului) vasul apartinind variantei A4b ar trebui considerat ulterior. Rezultä deci cä, in cazul variantelor arhaice о e$alonare tran$antä, pe perioade foarte scurte, in cadrul unuia sau douä decenii, nu este posibilä tocmai datoritä rästimpului foarte limitat in care dateazä neoropolele unde apar. Nu se poate deci pretinde, in mod obiectiv, ca ceramica sä ofere date cronologice foarte exacte, din moment ce §i piesele de metal (§i aceasta este valabil pentru toate epocile istorice) nu oferä, adesea, indicii cronologice foarte strinse. ín ceea ce prive$te vasul färä proeminenfe ?i cu alveole, aflat la Ciumbrud (variante Alb; pl. XX/4), el se asociazä ín mormint cu о strachinä invazatä tot färä proeminente, acest tip de strachinä fiind §i ea caracteristicä culturii scitice nord-pontice, incepind cu faza arhaicä. De altfel, prin intregul ei inventar, necropola de la Cimbrud trebuie consideratä (de acord cu $t. Ferenczi, care a publicat-о) ca apartinind fazei arhaice. Rämine de discutat varianta A2, cu proeminente sub diametrul maxim. Spre deosebire de variantele anterioare, aceastä variantä apare §i in necropole arhaice (Blaj, Cipäu etc.), dar §i in mormintele care marcheazä faza de asimilare a grupului, cum sint cele de la Bäifa.unde toate vasele bitronconice sint preväzute cu astfei de proeminente. Aparitia variantei A2 in necropolele arhaice aratä cä ea este utilizatä aproximativ simultan cu variantele arhaice, iar faptul cä e singura variantä care apare $i in mormintele scitice cele mai tirzii din Transilvania indicä faptul cä e unica variantä de vas bitronconic care i$i continuä existenta pinä la asimilarea grupului. Am menfionat la inceputul discufiei cä nu vom abuza de clasificäri tipologice dupä profilul vaselor. Motivul este urmätorul: о simplä privire asupra vaselor bitronconice, fie cä le luäm dupä variante sau necropole, aratä cä nici un vas nu are profilul identic cu altele. О clasificare fäcutä dupä profil (sau care sä tinä cont in primul rind de acest aspect) nu contribuie la lämurirea problemelor deoarece §i la Bäita
