Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
PROBLEMA CER AMICI I MORMINTELOR SCIT ICE DIN TRAN SILVAN IA 51 gr adui de arcuire al profilúim acestor vase este diferit de la caz la caz41. Referitor la vasele bitronconice, necropola de la Bäi(a oferä elemente pentru о altä observatie de ordin cronalogic $i anume cä vasele de acest tip descoperite la Bäita au dimensiuni sensibil inai reduse in comparatie cu cele din necmpolele arhaice. Incheind considerafüle asupra acestei categorii, se cuvine a fi sublimate urmätoarele aspecte: caracterul general hallstattian al vaselor bitronconice, prezenfa Constanta $i functionalitatea clara $i exclusive de vas de ofrandä ре care о au in mormintele schice (inclusiv cele din Transilvania), precum $i pregnanta influentä autohtonä care se sesizeazä in mod evident $i indubitabil printr-o serie de elemente ce au determinat evolutia acestei forme in cadrul grupului seitic din Transilvania, chiar din momentul infilträrii lui. B. Strächinile cu buza invazatä Considera füle generale expuse mai sus (cu privire la pasta, ardere §i culoare) sínt valabile $i pentru aceastä forrna care, ca $i vasele bitronconice $i ce?tile cu toartä suprainälfatä, sint nelipsite in mormintele grupului sciti c din Transilvania. Strächinile cu búza invazatä sint $i ele specifice epoch hallstattiene, fiind ráspíndite in aceastä perioadä pe un spafiu vast inclusiv ín Europa centralä $i central-sudicä $i in medii cultural-etnice diferite (de exemplu la tracii sud-dunäreni, in lumea illirä, ín cultura lusacianä etc.). Faptul fiind bine cunoscut, nu consideräm necesar a exemplifica ín amänunt cele mentionate42. Ca $i in alte zone $i pe teritoriul Romániei originea acestei forme de vas arhicunoscut este, färä indoialä mult mai veche43. La nordul Märii Negre strächinile invazate sint de asemenea bine cunoscute atit in epoca presciticä44, eit $i in cultura scitieä, unde sint caracterisltice $i larg räspin-41 ln acest sens nu putem subscrie la ideea conform cäreia vasele bitronconice de la Cimbrud ar constitui un tip evoluat, mai tirziu, datoritä faptului sä unele au о forma mai zveltä. Menfiunea se cere fäcutä deoarece profilul vaselor bitronconice a fost luat drept un criteriu de bazä pentru datarea acestei necropole (ca ?i a celor de la Simeria §i Teiu$) in a doua jumätate a secolului VI i.e.n. (vezi I. H. Cri^an, Ceramica, p. 35 §i urm., mai ales p. 41). De fapt, dupä intregul inventar, necropola de la Ciumbrud (ca $i cele de la Teius $i Simeria) apare ca fiind mai timpurie, ea aparfinind dar fazei arhaice §i> dimpotrivä, tot dupä inventar, necropola de la Gimba$ trebuie datatä mai tirziu, adicä spre finele secolului VI i.e.n. Apare deci dar faptul cä ceramica poate oferi indicii prefioase pentru datare, dar cu о condipe $i anume: clasificärile tipologico-cronologice sä fie rezultatul unei analize complexe, detaliate, in care sä se pnä seamä, mai ales, de acele elemente ale ceramicii, care au semnificape pentru datare. Numai in acest fei se poate obpne un tablou, un rezultat operant $i sub aspect cronologic, care sä nu fie in contradicpe cu datarea ре care о indicä celelalte categorii de inventar, mai ales cind unele din acestea au limite cronologice bine stabilite ?i de multe ori verificate. 42 Vezi considerapile lui Al. Vulpe, op- eit-, p. 39. 43 Cf. I. H. Cri?an, Ceramica, p. 50 §i urm. 44 A. I. Terenojkin, in ArhKiev, 19, 1965, p. 24, 27, fig. 1/10; 3/9. 4'
