Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

PROBLEMA CERAMICII MORMINTELOR SCITICE DIN TRANSILVANIA 4Q

In fine, varianta A4b (pl. XXII/4), necunoscutä ia nordul Pontului, apare in Transilvania in frei morminte40. Varianta aceasta nu apare la Ferigile.

Din cele menfionate mai sus se desprind urmätoarele constatäri. Vaseie bitronconice constituie о forma specifica epoch hallstattiene tirzii, räspinditä pe un spafiu vast ?i in diferite medii cultural-etnice, inclusiv la scifii nord-pontici. Ca atare, nu se poate sustine cä grupul infiltrat in Transilvania a cunoscut-o §i adoptat-o dupa contactui cu autohtonii. Aceastä constatare este sprijinita de existenfa in necropolele scitice din Transilvania a variantei Ala, färä proeminenfe, caracteristicä scifilor nord-pontici $i extrem de rarä in cultura autohtonä (mai ales ín provincia intracarpaticä), ca §i a variantei Alb, cu Ornamente (alveole) ce se intilnesc la Ferigile, dar se dovedesc totodatä caracteristice $i ceramicii scitice axhaice din nordul Pontului. ln schimb, variantele A2, A3a_b ?i A4a_b aratä cä, sub influenfa autohtonilor, scifii infiltrafi in Transilvania preiau anumite elemente decorative $i anume proeminenfele §i canelurile, care sínt tradifionale in cultura localä, dar ocazionale, sporadice, la nordul Pontului. Ceea ce diferentiazä insä tran§ant ceramica aflata in mormintele scitice din Transilvania de cea autohtonä, a$a cum о cunoa$tem din necropola de la Ferigile, este inexistenta ornamentelor geometrice bogate, spiraliforme mai ales, а$а cum apar ele la Ferigile. Considerafiile de mai sus oferä §i posibilitatea unei incercäri de e$alonare cronologicä. Astfel, variantele cele mai vechi sint Ala, Alb, A3a, A3b §i A4a, A4b, primele douä ca fiind caracteristice 9citilor nord-pontici din epoca arhaicä, celelalte deoarece perpetueazä elemente autohtone mai vechi, respectiv proeminenfele „corn" §i canelurile. In sprijinul acestei datäri vine $i faptul cä aceste variante apar numai in morminte, respectiv necropole, care prin restül inventarului se dovedesc a fi cele mai vechi, ineadrabile in orice caz in prima jumätate a secolului VI i.e.n.

Desigur, о e$alonare cronologicä foarte strinsä a variantelor arhaice, care apar adesea in cadrul uneia $i aceleia$i neoropole, este foarte greu, daeä nu imposibil de fäcut {pe decenii 51 atit mai pufin pe ani) deoarece, a?a cum о indicä materialele cunoscute pinä acum, insä$i limita de existenfä a acestor variante este de citeva decenii, ea reducindu-se, practic, la prima jumätate a secolului VI i.e.n. Sä luäm .spre exemplu cazul variantelor arhaice Ala, A3a, §i A4a. Toate aceste variante apar in cadrul necropolei de la Blaj, in morminte care $i prin restül inventarului prezintä un aspect pregnant arhaic (de fapt toatä necropola de la Blaj are acest aspect). In acest context, datä fiind si

40 In necropola de la Tirgu Mure? ($t. Kovács, op. cit., p. 261, fig. 28/2); intr-un mormint scitic distrus la Bratei (I. Nestor, E. Zaharia, in Materiale, VII, 1961, p. 176; nu am avut posibilitatea sä vedem acest vas, dar, dupä descrierea descoperitorilor, pare sä aparfinä acestei variante) §i intr-un mormint distrus la Cipäu (I. H. Cri?an, Ceramica, p. 32, fig. 1/2). Totu$i putem cita din nordul Pontului un vas bitronconic cu umeri la diametrul maxim §i cu caneluri orizontale pe git, aflat intr-un curgan de la Malaia Ofima; vezi E. A. Petrovskaia, in ArhKiev, 21, 1968, p. 172, fig. 7.

4 — Marisia, vol. IX.