Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
504 SUSANNE HEISS Aceste träsäturi vor alcätui etalonul cu care vom incerca sä mäsuräm $i sä apreciem toate incercärile reale sau „declarate" de unificare si de democratizare, care s-au fäcut in primul deceniu interbelic de diversi factori, in legäturä cu invätämintul. * Din ansamblul de modificäri care au avut loc §i au determinat tendinee de dezvoltare noi, consideräm necesitatea uniformizärii $colii romäne$ti ca о tendinfä fundamental, ea fiind expresia necesitätii unitätii nationale pe plan educational. Aceastä tendintä va deveni premisa Si a altor tendinte noi. Filierele care ne permit urmärirea acestei tendinte sint multiple,fie cä este vorba de modul cum problematioa scolii se va reflecta in programele politice ale diverselor grupäri politice, in cadrul cärora Partidul Comunist Roman va ocupa färä indoialä locul de frunte, fie cä este vorba de puternica mi§care revendicativä a cadrelor didactice $i obiectivele ei de bazä, fie cä este vorba de legislafia scolarä. Un rol de debut, in efortul de uniformizare va reveni Consiliului Dirigent din Sibiu. Cind, dupä Unire, acesta isi prelua atributiile de guvern provizoriu pentru Transilvania, Banat §i tinuturile románesti din Ungaria26, unul din principalele sale terenuri de afirmare urma sä fie „crearea unor asezäminte culturale care sä reprezinte focare de centralizare §i definire a valorilor poporului"27, lichidarea situafiei de nedreaptä inegalitate, existentä in domeniul scolii. La resortul instrucfiei publice §i culte a Consiliului Dirigent, fusese numit Vasile Goldis, om politic §i de culturä cu orientare democratic-burghezä radicalä, infhienfat in mod aproape consecvent de teoriile sociale avansate ale timpului säu, chiar de conceptia materialismului istoric28, ceea ce va da primelor mäsuri intreprinse in domeniul scolii un caracter, de asemenea, radical. Astfel, s-а creat un cadru administrativ nou sistemului scolar transilvänean, prin fixarea celor 4 regiuni scolare cu sediul la Sibiu, Timisoara, Oradea Mare si Cluj29, asigurindu-se functionarea mai departe a scolilor existente. Totodatä s-au nafionalizat majoritatea scolilor primäre si secundare románesti existente si au fost infiintate 37 noi Scoli civile, 15 licee, 3 scoli reale, 7 licee confesionale de fete, 6 scoli comerciale, 11 scoli de arte si meserii30. Consiliul Dirigent s-а ingrijit de introducerea limbii románé ca limbä oficialä in scolile de toate gradele, permifind in acelasi timp 26 „Gazeta Oficialä“ nr. 1, din 1/14 decembrie 1918, pp. 2—3. 27 Desävir$irea unilicärii statului national román. Unirea Transilvaniei cu Vechea Románie (sub red. M. Constantinescu §i $t. Pascu), Bucure$ti, Edit. Acad. R.S.R., 1968, p. 317. 28 M. Popa, Gh. $ora in Studiul introductiv la Vasile Goidig, Scrieri social-politice fi literate, Ed. „Facla“, Timisoara, 1976, p. 20. 29 I. Brafu, Invätämintul secundar din Ardeal, in Transilvania, Bánátul..., vol. II., 1918—1928, Ed. Cultura Nationals, Bucure$ti, 1929, pp. 1005—1006. 30 Iuliu Maniu, Raport despre activitatea Consiliului Dirigent 10 aprilie 1920, in Unirea Ardealului evocatä de Iuliu Marin, Cluj, Tipográfia „Nationals" S.A., 1934, p. 30.
