Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
$COALA ROMÄNEASCA DVPA 1918 503 cluzia cä cca 95% din totalul copiilor de virstä scolarä rämineau cu $coala primarä ruralä. Cit prive$te invätämintul normal, modalitätile de pregätire a viitoarelor cadre didactice dupä aprecierea multor dascäli, nu corespundeau necesitäfilor cantitative $i calitative ale momentului. Nu intimplätor, in mi$carea revendicativä a cadrelor didactice dreptul la culturä universitarä a dascälilor revenea ca о cerinfä fundamentale. ín invafamíntul universitär, pe lingä faptul cä Transilvania fusese lipsitä complet de institutii de invätämint superior in limba romänä, exceptie fäcind cele 3 facultäti teologice ortodoxé §i cele patru greco-catolice21, se cerea imperios crearea unor noi institute pe intreg teritoriul tärii22, cit $i reorganizarea Universitätii din Cluj23. Dar structura universitätilor tärii ducea la о „orientare a studenfilor ... in dezacord cu interesele sociale $i nationale ale statului"24, la a?a-numita ,,supraproductie intelectualä", un simptom nelini§titor pentru clasele dominante. A$a de pildä, facultatea de drept era frecveptatä de 43,1%, cea de litere $i filozofie de peste 20% din totálul tineretului Studios, absorbind ambele 2/3 din tineretul universitär, §tiintelor revenindu-le doar 14,4%, mult prea putin pentru nevoile momentului respectiv25. Dacä mai avem in vedere continutul invätämintului, marea diversitate de idealuri educative promovate, taxele extrem de ridicate care provocau, prin eie insele, о discriminare avuti—säraci, excluzind de la instructia universitarä copiii clasei muncitoare, a unor categorii sociale largi, apói dotarea de cele mai multe ori neadecvatä, cämine $i cantine insuficiente, putinele burse $i proasta retribuire a personalului didactic ajutätor, tablóul sistemului romänesc burghez de invätämint, la inceputul primului deceniu interbelic, este conturat in linii esentiale. A$adar, $coala romäneascä, raportatä la momentul istoric 1918 —, cu toate treptele ei, in toate compartimentele ei, trebuia sä devinä unitarä; trebuia sä meargä in pas cu noile nevoi ale natiunii, cu cerintele sporite ale instruirii fortéi de muncä, cu noile revendicäri culturale ale maselor, trebuia sä devinä accesibilä tuturor categoriilor sociale prin gratuitate $i obligativitate,- sä asigure un continut $tiintific §i laic invätämintului; sä asigure conditii de trai §i Statut social acceptabile intregului corp didactic; sä satisfacä revendicärile na{ionalitätilor conlocuitoare, conform principiilor declarate la Alba Iulia etc. 21 C. Daicoviciu, St. Pascu $.a., Din Istoria Transilvaniei, vol. II, Editura Acad. R.P.R., 1961, p. 404. 22 Dezbaterile Senatului 1915—1920, p. 557. 23 Onisifor Ghibu, Universitatea Daciei Superioare in Transilvania, Banatul, Cri$ana $i Maramure$ul, vol. II, 1918—1928, Ed. Cultura Naponalä, 1929, Bucure?ti, p. 915 §i „Gazeta Oficialä“ nr. 57 din septembrie 1919. 24 Iosif Gabrea, op. cit., p. 57. 25 Gáli Ernő, Intelectualitatea in via(a socialä, Editura §tiintificä, Bucure$ti, 1966, p. 245.
