Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
502 SUSANNE HEISS larizare, sau mai exact spus, al analfabetismului. Pe provincii, situatia analfabetismului se prezenta sensibil diferitä: 43% in Vechiul Regat, 40% in Transilvania, intre 60—94% in celelalte Unuturi12, in conditiile cind in alte täri europene ca, de pildä, in Franta la recrutarea din 1919 se depistasera doar 2,03%, in Suedia incä in 1890 1 la 500 locuitori, iar in Japonia in 1908 doar 2,61 %.13 Obligativitatea frecventärii $colii, conform legislatiei diferite, cäreia fuseserä subordonate sistemele $colare ale regiunilor istorice, viza un numär de ani diferifi. In Vechiul Regat obligativitatea era de cinci ani, de 6—8 ani pentru nationalitätile conlocuitoare in Transilvania $i de 3—4 ani in Basarabia.14 Baza materialä a $colii era extrem de precarä. Din buget, instructiunii publice ii reveneau, imediat dupä räzboi, sume ce reprezentau cca 9,5% din bugetul general al färii15, in condifiile cind cheltuielile altor state europene se ridicau la 15% in Bulgaria, 18% in Prusia, 21 % in Danemarca, 24,50% in Bavaria sau 25% in Olanda, in raport cu bugetele lor totale16. Situafia localurilor $colilor, in urma stricäciunilor provocate de räzboi, era cu totul nesatisfäcätoare. In invätämintul secundar (gimnazii, licee, §coli medii §i §coli secundare de fete) funcfionau in 1921—1922 peste 290 de §coli, cifrä care reprezintä un oarecare salt fafä de cele 84 de $coli de acest tip in 1918-—191917, iar prima serie intreagä de absolventi de dupä 1928—1929, se ridica la 43,18%, adicä: 2 874 reu5iti din 6 655 prezentafi18. Invätämintul profesional, de menaj, comercial §i agricol dispunea in 1914—1915 de 2 §coli superioare, de 17 inferioare §i 38 §coli elementare de meserii, de 19 §coli elementare $i inferioare de agriculturä cu un numär total de 3 465 elevi19 §i un numär considerabil de §coli ce aparfineau Ministerului Muncii, care pinä in 1920—1921 crescuserä la 14520. Se observä, la о examinare sumarä a celor douä compartimente, о preponderenfä väditä a inväfämintului secundar teoretic fafä de cel praotic, äbia cca 9% din cei inscribi in scoala primarä trecind in cea secundarä §i numai 2,7% in invätämintul cu caracter practic,- dacä cercetäm provenienta elevilor din invätämintul secundar ajungem la con-12 C. Anghelescu, Activitatea Ministerului Instrucfiunii 1922—26. Bucure$ti, Ed. „Cartea Románeasca“, 1926, p. 3. 13 C. Anghelescu, op. cit. p. 4. 14 Heinz Brandsch, Unser neue Volkschullehrpian. Urteile und Rat schlage .. ..Verlag der Markusdruckerei in Schässburg, 1928, p. 9. 15 I. Gabrea, op. cit., p. 8. 16 Ibidem, p. 19. 17 Anuarul statistic al Romäniei 1922, Bucure$ti, Tipográfia F. Gobi FII, 19, 1923, partea XII Instrucpunea publicä pp. 21 j 285. 18 Iosif Gabrea, op. cit., p. 57. 19 C. Nicolae, Organizarea ?i continutul lnvä(ämintului proiesional ?í tehnic din Romania. Aspecte din perioada 1864—1948. EDP, Bucure?ti, 1973, p. 19. 20 Anuarul statistic al Romäniei 1922, partea XII Instrucpunea publicä, loc. cit. pp. 285—291.
