Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
SCO ALA ROMÄNEASCÄ DUPÁ 1918 501 pe de altä parte, de faptul ca mutatiile dupä primul räzboi mondial ,,au determinat un nou $i puternic avint al dezvoltärii fortelor de productie pe plan international, un mare pas inainte in cunoasterea $tiintificä, in progresul tehnicii, in viata culturalä a popoarelor, au ridicat ре о treaptä nouä intreaga civilizatie a societätii románesti"* 8 9, ceea ce a fäcut ca $i ín tara noasträ sä se producä schimbäri care sä integreze Romania in suflul innoitor general, suflu care se va simti §i in domeniul practicii $i legislatiei scolare. In acest context, fatä in fatä cu sarcini foarte complexe, $coala romäneascä inregistreazä о serie de tendinte de dezvoltare noi, fatä de etapa anterioarä, tendinte care vor conferi intregii ei evolutii о linie ascendentä, mai unitarä $i, in anumite aspecte, mai democraticä. Pentru a urmäri insä aceste aspecte este necesar sä analizäm momentul de plecare. * Momentul 1918 a gäsit $coala romäneascä in fata unor chestiuni presante, impuse de modificärile produse in viata economiicä §i socialpoliticä a Romäniei: chestiunea uniformizärii sistemelor scolare din teritoriile reunite cu Romania, mäsurä ce unna sä fie premisa unei democratizäri profunde, prin lärgirea $i adaptarea intregului sistem $colar la noile cerinte ale vietii economice §i social-politice a societätii románesti, moderne, instituirea unei practici scolare conformä cu noile ideologii pedagogice, cu noile cerinte pe plan cultural a maselor si. desigur, refacerea distrugerilor provocate de räzboi. Cu ce zestre s-а pornit la rezolvarea situatiei create ne-о indicä cifrele statistice. Dupä recensämintul din 29 XII 1930°, la о populate care crescuse ca urmare a Unirii, de la 7 897 311 (1915) la peste 15 900 000 de cetäteni, in compartimentul invätämintului primär devenit ,,unitar", prin modificärile intreprinse de Spiru Haret (1901; 1903; 1908), a légii lui D. Poni din 1896, erau inscrisi in anul scolar 1919— 1920 cca 650 000 de elevi din totálul de peste 1 075 000 de copii de virstä scolarä, ceea ce indicä doar un procentaj de mai putin de 50%, revenind о scoalä la 1 172 locuitori, media pe scoalä a elevilor inscrisi fiind de 111, iar numärul copiilor ce reveneau unui invätätor fiind de 6410. Dacä mai adäugäm acestei situatii raportul dintre inscrieri, promoväri si absolviri, constatäm cä doar 9,21 % din cei inscrisi absolveau 4 clase, 1,1% 7 clase11. Iatä tablóul complet al gradului de scotätii socialiste multilateral dezvoltate $i al eomunismului ln Románia prezentatä la Congresul educafiei politice $i а culturii socialiste din 2 iunie 1976, Editura politica, Bucure$ti, 1976, p. 19. 8 Programul P.C.R. de íáurire a societätii socialiste multilateral dezvoltate ?i lnaintarea Romäniei spre comunism. Editura politica, Bucure?ti, 1975, p. 39. 9 Recensämintul din 29 XII 1930 a reconstituit datele demografice, inclusiv a popula(iei $colare incepind cu anui 1918. 10 Expunerea de motive la legea invätämintului primär de stat si a invätämintului normal-primar din 1924, in Monitorul oiicial, nr. 69 din iulie 1924, pp. 1300—1301. 11 I. Gabrea, $coaIa tomäneascä, Structura si politica ei 1921—31, Tipográfia „Bucovina“ I. R. Toronpu, Bucuresti, 1930, p. 8.
