Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
500 SUSANNE HEISS de productie, pentru accelerarea progresului economic §i cultural al tärii."3 Ansamblul de schimbäri intervenite in viata social-economicä, cit §i in mentalitatea opiniei publice a Romäniei dupä 1918, a fäcut ca cerintele culturale §i de educatie, pe care le impunea dezvoltarea tärii, sä nu poatä fi complet nesocotite de cätre clasele dominante4, iar preocupärile acestora din domeniul invätämintului §i culturii sä fie incluse in ansamblul reformelor „noi", preconizate de eie. Examinarea acestor aspecte trebuie sä porneascä de la luarea in considerare a evolutiei §i dinamicii situajiei economico-politice a Romäniei dupä 1918, a factorilor care au determinat-o, pinä la efectele produse pe plan spiritual, oglindite in gindirea social-politicä a deceniului, in doctrinele $i programele fortelor politice intr-o anume politicä scolarä. Se poate sesiza, chiar §i numai la о sumarä analizä cä, celor douä etape distincte ale deceniului trei, etapa 1918—1921 (22) $i etapa 1922— 1928, le corespund, pe planul dezvoltärii invätämintului $i culturii, etape cu un continut, in general, similar. A$a de pildä, perioadei avintului revolutionär, a consolidärii statului national unitar román $i a refacerii de dupä räzboi, pe linia transformärilor invätämintului ii corespunde о epocä de organizare a invätämintului de stat $i de tranzitie spre uniformizarea sa la nivel national. Continutul acestor transformäri in aceastä primä etapä poate fi definit ca fiind democratic, intrucit acestea se vor subordona eforturilor de reinnoire a societätii romane§ti. Perioada stabilizärii relative, cu ,,democratia ei liberalä"5, cum о denumea Lucretiu Päträ^canu, caracteristicä ce §i-a pus amprenta asupra tuturor schimbärilor preconizate $i realizate, corespunde, pe planul dezvoltärii §colii, unei etape de uniformizare a invätämintului, prin intermediul unei legislatii, al cáréi autor este dr. C. Angelescu, ministru al Instructiunii publice6 din perioada guvernärilor liberale. ln analiza problematicii ín discutie mai trebuie tinut seama cä, anii imediat dupä 1918 se caracterizeazä „prin intensificarea luptelor maselor largi populare pentru transformarea democraticä a societätii, prin maturizarea $i cre§terea rolului clasei muncitoare — proces care a dus la constituirea in anul 1921,a Partidului Comunist Roman“7, iar 3 Nicolae Ceau$escu, Expunere la Sesiunea solemnä comunä а C.C. al P.C.R., Consiliului National al F.U.S. $i M.A.N., consacratä särbätoririi a $ase decenii de la läurirea statului national unitar román, in „Scinteia* din 2 decembrie 1978, p. 1. 4 T. Truter, Contribu(ia mi$cärii revendicative a cadrelor didactice la progresul invätämintului din (ara noasträ in anii 1918—1924, in Revista de pedagogic, XIV, 1965, 5 L. Päträ$canu, Sub trei dictaturi, Editura politica, Bucure?ti, 1970, p. 29. ß Este vorba de suita de legi: Legea invätämintului primär $i normal primär din 1924; 1925 Legea invätämintului particular $i in 1928 Legea invätämintului secundar, cit $i suita intreagä de legi complementare, regulamente ?i programe, care priveau examenul de bacalaureat, statutul cadrelor didactice, invätämintul profesional, comitetele ^colare, continutul invätämintului etc. 7 Nicolae Ceausescu, Expunere cu privire la activitatea polilico-ideologicä $i cultural-educativä de formare a omului пои, constructor con?tient ?i devotat al socie-
