Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

PROBLEMA CERAMICII MORMINTELOR SCITICE DIN TRANSILVANIA 47

A2 — cu proeminente dispuse sub diametral maxim (pl. XXI/1—4);

A3a — cu proeminente de tip „corn" dispuse deasupra diametrului maxim (pl. XXII/1);

A3b — cu iproeminente „corn" $i caneluri dispuse in semicerc sub proeminente (pl. XXH/2);

A4a — cu douä rinduri de proeminente dispuse sub $i deasupra diametrului maxim (pl. XXII/3);

Ajb — cu douä siruri de proeminente §i caneluri orizontale pe gát (pl. XXII/4).

Variante Ala este extrem de rar intilnitä in cultura autohtonä, unde, in perioda respectivä (Hallstatt D) vasele bitronconiee sint aproape in exclusivitate preväzute cu proeminente15. Situafia este inversä in lumea sciticä nord-ponticä, unde, dimpotrivä, vasele färä proeminente sínt predominante $i caraeteristice16. ín grupul din Transilvania aceastä varianta apa re in zece morminte, in necropolele de la Blaj17, Cipäu18, Gräciunelul de Jos19, Dezmir20, Orga21, Teiu?22 §i Tirgu Mure?23.

Varianta Alb este reprezentatä prin vasul de la Ciumbrud (pl. XX/4)24 $i un vas ornamentat cu alveole identice (dar avind ?i proeminente) aflat la Cipäu25.

Pentra astfei de ornamernte (alveole) cunoa$tem analogii atit in ceramica de la Ferigile26, dar ornamentarea vaselor cu alveole de aeest tip (imprimate sub buzä sau in zona gitului, ca la exemplarele mentionate) este atestatä $i in ceramica mormintelor scitice de epocä arhaicä din nordul Märii Negre, unde siruri simple sau düble de alveole apar atit pe vasele bitronconiee, cit ?i pe strächini sau vase borean27.

Variantei A2 ii aparfin majoritatea vaselor bitronconiee din mormintele acestui grup. Predominarea acestei variante in grupul scitic din Transilvania trebuie considerata ca datorindu-se contaetului cu mediul autohton, sub influenfa cäruia acest grup strain adaptä obiceiul utilizarii largi a proeminentelor, care, cum s-а aratat deja, se intilnesc relativ sporadic in cultura sciticä din nordul Pontului.

15 Vezi de exemplu descoperirile menponate in nota 11.

16 Vezi lucrärile citate in nota 14.

17 V. Vasiliev, in Apulum, X, 1972, p. 27, pl. 11/1 $i 12/1.

18 N. Vlassa, in Apulum, IV, 1961, p. 22, fig. 3/7, p. 25, fig. 5/11.

19 I. Paul, in Apulum, IX, 1971, pp. 93—100, pl. 1/2; 2/4.

20 I. H. Cri§an, in ActaMN, I, 1964, p. 95, fig. 4/5.

21 V. Vasiliev, in Marisia, V, 1975, p. 52, pl. 19/1.

22 Idem, in Sargetia, X, 1973, p. 27, fig. 3/4.

23 $t. Kovács, in DoIgCluj, VI, 1915, p. 312, fig. 31/1; 34/4.

24 $t. Ferenczi, in ActaMN, II, 1965, p. 95, fig. 12.

25 N. Vlassa, op. cit., p. 23, fig. 4/4.

28 Al. Vulpe, op. cit., pl. 10/13; 12/9, 16, 26; 14/4, 5, 28/6, 11.

27 Vezi C. A. Bobrinskii, Smela, 1, St. Petersburg—Kiev, 1887, pl. 3 5; A. I. Meliukova, in KS, 51, 1953, p. 66, fig. 30/4; idem, in Problemi skiiskoi arheologii, Moscova, 1971, (in continuare PSA), p. 45, fig. 1; V. A. Ilinskaia, SDLL, pl. 11/15; 48/47—48; 58/1—4; 59/4—5, 10—11