Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

CAPITALUL STRAIN IN INDUSTRIA FORESTIERÄ 487 fete impädurite, forta de muncä ieftinä din aceste regiuni, cäderile de apa abundente, au determinat о dirijare masivä de capital inspre dealu­­rile $i muntii no?tri. Controlind in mod direct marile societati forestiere din tarä, finanta sträinä domina de fapt intreaga ramurä0. Forta societä­­tilor cu capital strain era sporitä ?i prin aceea cä dispuneau de un capital de imprumut múlt mai mare decit cel aflat la dispozitia micilor societati románe$ti6 7. Amintim succint citeva din marile societati anonimé cu capital strain in aceastä ramurä industrialä: „Foresta", creatie a „Bäncii comer­­ciale italiene“ (1920); a devenit un puternic concern european, contro­lind zeci de intreprinderi din Románia, Ungaria, Polonia, Austria, Ce­­hoslovacia, S.U.A. La noi „Foresta" a inlocuit treptat capitalul austro­­ungar cu pondere insemnata inainte de räzboi. Camuflarea capitalului pentru a nu fi nationalizat a fost о simplä operate deoarece atit ,,So­­cietá Habana di Credito" din Viena, cit §i „Banca Ungaro-italianä" din Budapesta erau de fapt sucursale ale „Bäncii comerciale italiene". La sfir?itul perioadei de stabilizare „Foresta" controla societäfile: „Foresta" din Tirgu Mure? ?i „Dunärea cherestea“ — S.A.; „Ceahläul" — S.A.; „Pentru industria hirtiei ?i lemnului" — S.A.R.; „Forestierä Union" — S.A.; „Deda-Bistrifa" — S.A.; „Pentru exploatarea de lemne" — S.A.; „Pentru industria forestierä" din Reghin; „Fabrica de mobile" din Valea Jiului" — S.A.; „Foresta romänä“ — S.A.; „Pentru industria ?i comerful lemnului"; „Intreprinderile forestiere románé" — S.A.R.; „Valea Trotu?ului" — S.A.R.; „Pentru exploatarea de päduri $i fe­­rästraie cu vapori"; „Valea Fiadului" — S.A.,- „Pentru exploatäri fo­restiere"; „Reghinul Säsesc" — S.A.; „Pentru industria de päduri" — S.A.; „Forestierä Union din Bucure?ti“ — S.A.; „Continentalä foresti­erä" — S.A.R.; „Bistrifa-Näsäud" — S.A.; „Pentru industria de lemne"8. „Foresta" mai includea: „Pentru exploatarea de päduri ?i ferästraie cu vapori" — S.A., mai ínainte „P. & Goetz et societate fondatä la 1883, care a täiat 13.924.244 m3, pinä la fuziunea cu „Foresta"9. Din punct de vedere al rentabilitási, investifiile fäcute de acest concern in exploatärile forestiere din fara noasträ s-au dovedit deosebit de fructuoase, mai ales in primii patru ani ai perioadei stabilizärii rela­tive $i parfiale. Capitalul italian mai subvenfiona §i „Forestierä Fertrinelli" — S.A. (creafie a societäfii „Fertrinelli" din Fiume). Capitalul elvefian prin creafiile concernelor „Ofa-Holzindustrie Au" §i „Holding International de Bois" din Monaco controla direct „Producfia forestierä regnicolarä" — S.A.,- „Forestierä" — S.A.; „Valea 6 FI. Codrescu, Intereseié economice ale Romániei in cadrul alianfelor sale poli­tice, Bucure^ti, 1933, 184 p.; cf. S. N. Leon, Imperialismul ?i echilibrul economiei mon­diale, Bucure$ti, 1922, 19 p.; 1 N. P. Arcadian, Industrializarea Romániei. Studiu evolutiv istoric, economic $/ juridic, ed. a Il-a, Bucure^ti, 1936, 372 p. 8 Compass Rumänien, Viena, 1930, pp. 298; 905, 928, 933; cf. Annuaire Généről des sociétes anonymes par action de Roumanie, Bucure§ti, 1927—1928, p. 205 si urm. 9 In Situation et organisation économique de Ja Roumanie en 1926, Bucuresti, f.a., p. 27.

Next

/
Thumbnails
Contents