Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
46 VALENTIN VASILIEV de clasificäri tipologice -sau impärfiri in variante §i subvariante numai dupä profil, deoarece fiind vase lucrate cu mina, „casnic", pra-ctic nici unul nu are profilul identic cu altele de aceea$i formä. ln clasificare se va puné deci accentui pe alte elemente, cum sint pr-oeminenfele, dispunerea lor, canelurile $i orn-amentafia, elemente care, -cum se va vedea mai jos, oferä pr-efioase indicii cronologice. A. Vasele mari bitronconice Aceastä formä de vas (avind in medie inälfimea intre 35—-40 -cm $i di-ametrul maxim de 30—35 cm), cu profilul mai mult sau mai pufin arcuit §i -cu baza evazatä, apare, aproape färä excepfie, in toate mormintele, totde-auna intr-un singur exemplar. Spre deosebire de mormintele autohtone, unde, de regula, au funefia de urne11, in mormintele grupului -sicitic sint, färä excepfie, vase de ofrandä. Nu este cazul sä discutäm aici detaliat originea acestei forme de vas, räspinditä pe intreg teritoriul Romäniei §i a cärei evolufie in cultura autohtonä poate fi urmäritä incä din Hallstatt-ul timpuriu.12 ln Hallstatt-ul tirziu (ca sä ne iimitäm la epoca care intereseazä aici), aceastä -formä este larg räspinditä $i in lumea tracicä sud-dunäreanä, in lumea illirä, in Cimpia Tisei etc. Faptul fiind de altfei binecunoscut, nu consideram necesar а-l ilustra cu exemple concrete13. Trebuie precizat ?i refinut insä faptul cä, in aceea$i perioadä, vasele bitronconice sint larg räspindite $i la nordul Märii Negre, in toate grupele scitice din -aceastä zonä14. Rezultä deci in mod dar faptul cä v-asele bitronconice constitute о formä generalä hallstattianä, caracteristi-cä epocii ?i räspinditä in aceastä perioadä pe о -arte vaistä, in diferite medii cultural-etnice, inclusiv la scifii nord-pontici. Vasele mari bitronconice din mormintele scitice din Transilvania le clasifieäm in urmätoarele variante: Ala — färä proeminenfe (pl. XX/1—3); Ajb -— färä proeminenfe, cu ornamen-te constind dintr-un $ir de alveole dispuse pe git $i frei caneluri orizontale, avind dea-supra un $ir de triunghiuri inciz-ate (pl. XX/4); 11 Vezi spre exemplu mormintele de la Chendul Mare (necropolä autohtonä de incinerate; I. H. Cri$an, ln Dacia, N.S., 9, 1965, pp. 134—135; Ha C sau D), Iernut (N. Vlassa, ln Materiale, IX, 1970, p. 167), Tlrgu Mure? (N. Vlassa, ín ActaMN, II, 1965, p. 22), Oradea — Salca (M. Rusu, V. Spoialä, L. Galamb, in Materiale, VIII, 1962, p. 163), Uioara de Sus — Оспа Mure? ($t. Kovács, ín DolgCluj, VI, 1915, p. 257, n. 1; I. H. Cri?an, in Dacia, N.S., 9, 1965, p. 138) etc. Menponäm de asemenea faptul cä ?i in necropolä de la Ferigile aceste vase au adeseori aceea?i funcfie (Al. Vulpe, Ferigile, p. 52). 12 Vezi I. H. Cri?an, Ceramica, p. 33 ?i urm.; Al. Vulpe, loc. cit., 13 Pentru menfiuni in aceastä problemä vezi de exemplu Al. Vulpe, loc. cit. 14 Vezi de exemplu B. B. Piotrovskii, A. A. lessen, Mozdokskii mogilnik, Leningrad, 1940, fig. 3/1—2; 7; A. I. Meliukova, KS, 51, 1953, p. 66, fig. 30/4—5; A. I. Terenojkin, in ArhKiev, 9, 1954, p. 92, fig. 12, 13; V. A. Ilinskaia, Skiii dneprovskogo lesostepnogo levoberej'ia (in continuare SDLL), pp. 166—167, pl. 57/1—3, 58/8—9, 13—14; idem, in SA, 2, 1969, p. 99, fig. 9.
