Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
486 NICOLAE PÁUN ticä, legislativä a marii burghezii románé3 pentru a obtine о parte cit mai maré din capitalurile zise „inamice". Teoretic, tendintele marii burghezii autohtone erau cuprinse ín politica ,,prin női inline". Prin coruptie, $antaj, presiuni diplomatice — pina la amenintári militare —, marile puteri ale Antantéi au reu$it sä substituie in primii ani postbelici, in dauna Romáméi, cea mai maré parte din industrie, bänci, comertul exterior §i datorii de stat — aparfinind capitalului german §i austriac. Aceasta constituie о caracteristicä a luptei capitalului strain pentru subordonarea tani ín perioada anilor 1918—1924. Principalele ramuri in care capitalul monopolist german avea pozitii dominante revin acum firmelor franco-belgiene $i anglo-olandeze. In industria petrolului, unde peste 90% din investitu apartineau in 1914, capitalului strain, monopolurile germane detineau peste 27%. Dupä räzboi, ele dispäruserä, pozitiile anglo-olandeze devenind predominant^, urmate de cele franco-belgiene $i americane. Industria forestierä, dominata pinä la räzboi de mari firme germane $i austro-ungare, a ajuns in 1924 sä fie controlatä de capitalurile elvefiene $i indeosebi de cele italiene. Industria metalurgicä a intrat sub influenfa burgheziei románé $i a trustului englez Vickers. Un sector important in care finanfa sträinä i$i afirma influenfa era cel bancar. Bänci cu capital german („Banca Generalä a Tärii Románe?ti"; „Banca de Credit Román“; etc.) au intrat in sfera de influenfä a capitalurilor román, englez, francez, elvetian, olandez, belgian $i italian. Evoluind pe fondul crizei generale a capitaiismului $i a consecinfelor primului räzboi mondial, relatiile economice internationale au purtat pecetea främintärilor, amplificate ca urmare a dezechilibrului in producfia $i industria comerfului mondial, in sistemul valutar $i de credit, in schimbarea unor rute comerciale $i a modificärii locului diferitelor state in diviziunea international a muncii. Capitalul strain infiltrat in toate statele agrariene, cu $ansa unor profituri mai mari decit in tara de origine4, ridica pentru Románia probleme incä neelucidate. Neavind о statisticä exactä a acestora, date asupra numärului de actiuni §i de pärti de asociat posedate de finanfa sträinä, nu cunoa§tem suma creditelor acordate de sträinätate5. Singura statisticä care s-ar putea publica ar fi a bunurilor imobiliare. Aprecierea se face folosind titularea firmelor, persoane care fac parte din consiliile de administrate, dupä informatiile oferite de publicistica epocii. In acest sens, pentru industria forestierä posedäm informatii mai exacte. Exploatarea pädurilor a constituit una din sursele de venituri importante pentru capitalul sträin §i autohton. Intinderile mari de supra-3 I. N. Angelescu, Románia fi actuala politicá internationale, in Analele Economice fi Statistice, X, nr. 1—2, 1927, pp. 15—47. cf. L. Rädäceanu, Oligarhia romána. Studiu asupra istoriei capitaiismului ín Románia, in Arhiva pentru ftiinfa fi retor mä socialä, V, nr. 3—4, 1924, pp. 497—532. 4 I. Samitca, Capitalul sträin in lumina schimbului, in BuletinuI Institutului Economic Románesc, III, nr. 3, 1924, pp. 163—177. 5 Participarea capitalurilor stráine In industria románeascá (1920—-1928) in Darea de seamä a Uniunii de Comerf fi Industrie 1928, Bucure$ti, 1938, 24 p.
