Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
PROBLEMA CERAMICII MORMINTELOR SCITICE DIN TRANSII.VANIA 45 Mai rar se intilnesc ?i alte trei forme: vase borcan, vase cu torfi $i vase miniaturale. Ca forme aparte, care pot fi considerate de ехсерЦе, pentru cä apar cu totul sporadic, sint de semnalat un vas cu picior, о strachinä cu buza evazatä §i о lingurä-cäu?. Un prim aspect care se cere re(inut e acéla cä, in cadrul necropolelor de inhumatie existä trei forme principale, specifice (vasul bitronconic, strachina cu buza invazatä $i сеанса cu toartä suprainalfata). La aceste forme se adaugä alte trei (vasele borcan, vasele cu torfi, §i miniaturale), ce apar mai rar. Dacä in ceea ce prive$te grupul mormintelor de inhumatie din Transilvania cercetätorii, intr-o cvasi-unanimitate, sínt de acord in a-i atribui un caracter strain, scitic, problema originii ceramicii din aceste morminte a rämas incä neclarificatä. Plecind de la faptul cä cele trei tipuri principale de vase ce apar in mormintele acestui grup constituie, in acela?i timp, forme traditionale §i in cultura localä, unii eereetätori au considerat cä grupul scitic instrusiv a preluat in totalitate ceramica de la populafia traco-dacicä.9 Descoperiri recente, in special cercetarea necropolei autohtone de la Ferigile, prin marterialul bogát §i deci prin lärgirea posibilitätilor de comparafie pe care le oferä, au pus mai bine in evidenfä faptul cä repertoriul de forme al ceramicii din mormintele scitice din Transilvania, de$i bine conturat, este mai särac (el limitindu-se la citeva forme de vase ce apar constant in morminte), lipsind de asemenea, in aceste morminte, specia de ceramica finä, ca ?i ornamentafia geometrica bogatä, caraeteristicä ceramicii de da Ferigile10. Färä indoiälä, pentru stabilirea caracterului ceramicii mormintelor scitice din Transilvania, hotäritoare este interpretarea ei prin prisma situafiei de pe teritoriul Romäniei, adicä in raport cu ceramica autohtonä traco-daco-geticä. Totu$i, fiind vorba de un grup intrusiv (dar conturat prin restul inventarului), la interpretare nu se poate face abstrac(ie de ceramica scifilor din nordul Pontului. Pentru о apreciere justä va trebui deci sä se aibä in vedere aria generalä in care sint räspindite formele de vase §i elementele legate de ceramica ce apare ín grupa din Transilvania. In acest fei vor reie?i mai dar atit elementele care au fost preluate din mediud autohton, cit si unele träsäturi proprii ceramicii grupului intrusiv $i, eventual, unele afinitäfi cu ceramica sciticä nordponticä. ln cele ce urmeazä vom discuta fiecare forma de vas ín parte, incereind a circumscrie aria ei de räspindire (cu precädere in Hallstatt-ul tirziu), precum ?i delimitarea elementelor care sint specifice pentru fiecare zonä sau mediu etno-cultural in care apare. Nu vom abuza insä 9 V. Párvan, Getica, pp. 347, 349, 350, 352; I. Nestor, loc. cit., C. Daicoviciu, TransAnt, p. 39; D. Popescu, in SC1V, 18, 2, 1967, p. 335; I. H. Cri?an, Ceramica, p. 23 §i urm. Se pare insä cä noile cercetäri 1-au convins pe I. H. Cri$an sä admitä ?i posibilitatea ca anumite forme sä fi fost aduse de scip (vezi IMCD, p. 102), prin aceasta revenind la ipoteza pe care, de altfei, о exprimase anterior publicärii monografiei despre ceramica daco-geticä (vezi OmD, p. 124). 10 Vezi Al. Vulpe, Ferigile, p. 97; cf. MA, II, 1970, p. 199.
