Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
44 VALENTIN VASILIEV numeroase aspecte, marea majoritate a cercetätoriilor pronunjindu-se hotärit pentru prezenta efectivä a unui grup scitic intrusiv8, care-$i íncheie existenta asimilat fiind de populajia autohtonä traco-dacicä. ín acest context §i de acord cu cercetätorii care väd in mormintele de inhumatie din Transiivania vesti giile unui grup scitic infiltrat aici si asimilat apoi de populatia traco-dacicä, se puné .?i problema ceramicii din aceste morminte. Fire$te, in primul rind intereseazä originea acestei ceramici. Este ea о categorie preluatä de la populatia autohtonä? Se poate vorbi, in acela$i timp, $i de existenta unor träsäturi distincte in cadrul ceramicii acestui grup? Cu alte cuvinte aceste intrebäri, care-$i a?teaptä räspunsul, vizeazä relafia dintre ceramica autohtonä $i aceea care apare in mormintele acestui grup intrusiv. ín al doilea rind, rämin de cäutat ölementele ce dau posibilitatea unei clasificäri tipologice operante, adicä a unei clasificäri care, dincolo de aspectui pur formal, sä ofere repere viabile in sprijinul unei incadräri cronologice in eonsens cu datarea pe care о indicä (in cazul fiecärei descoperiri 'ín parte) categoriile arheologice cu о väloare cronologicä stabilitä $i bine verificatä. incercarea pe care о facem aici vizeazä deci aceste Probleme. Sintern insä соп$йепЦ de faptul cä un raspuns tran?ant, in cazul fiecärui aspect privind ceramica, este greu de dat. Trebuie refinut insä faptul cä, in mäsura in care, pentru fiecare forma in parte, se poate dovedi ($i nu numai afirma) cä ceramica grupului scitic din Transiivania este tributarä ceramicii autohtone, se ci$tigä elemente ferme in ceea ce prive$te influenfa activä a autohtonilor asupra grupului intrusiv, influenfä ce va duce, pinä la urmä, la asimilarea lui. О analizä detaliatä, obiectivä, se impune deci de la sine ?i ea trebuie sä vizeze fiecare tip de vas $i toate aspectele. Ceramica constituie, cum e bine $tiut, categoria de Inventar care se gase$te in toate mormintele cercetate sau descoperite incidental. Vasele sint lucrate cu mina, aproape färä excepfie din ipastä grosolanä, poroasä, amestecatä cu nisip §i pietricele. Arderea este, in marea majoritate a cazurilor, slabä. Culoarea vaselor variazä, datoritä arderii, de la gälbui-cafeniu sau brun-ro$cat, la nuanfe de brun-cenu§iu, mergind pinä la negru, unele vase avind §i un slip lustruit. ln morminte se gäsesc, de xegulä, asociate trei forme caraeteristiee: un vas mare bitronconic, о strachinä cu buza invazatä $i о cea§cä cu toartä suprainältatä. 8 De exemplu: I. Nestor (in 22BerRGK, 1932, pp. 141—151), C. Daicoviciu (TransAnt, pp. 31—41), K. Horedt (in Materiale, 1, 1953, p. 800 ?i urm.j idem, in Dacia, N.S., 4, 1960, pp. 481—8), I. H. Cri$an (in OmD, pp. 117—129; idem, Ceramica, pp. 22—29), $t. Ferenczi, (in ActaMN, II, 1965, pp. 77—104; III, 1966, pp. 49—70; IV, 1967, pp. 19—43; VI, 1969, pp. 47—63; VIII, 1971, pp. 11—36), V. Vasiliev (in ActaMN, VII, 1970, pp. 41—62; in ActaMN, IX, 1972, pp. 65—106; in Marisia, VI, 1976, pp. 49—87) §.a. Impotriva unei prezente efective a unui grup scitic in Transiivania se pronuntä А. I. Meliukova, in SA, 22, 1955, pp. 239—253; M. Dusek, in ArhMoId, II—III, 1964, pp. 273—293. Cf. D. Popescu, ín SCIV, IX, 1, 1958, pp. 333—341. Färä sä о afirme totdeauna dar, Al. Vulpe admite totu?i prezenta, in bazinul Mure§ului mijlociu, a unui grup omogen, venit din nordul Pontului (in MA, II, 1970, pp. 198—203), pe care-1 consideTä, pinä la urmä, tot de origine iranicä, dar prescitic (op. eit., p. 212).
