Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
466 TRAIAN RUS mäsuri de indreptare“47. De asemenea, in conformitate cu Legea de organizare a camerei de agricultura, din 1 iulie 1930, in comunele judetului Mure.? s-а constituit cite un comitet agricol locali care avea ca scop discutarea ?i aplicarea tuturor mäsurilor legate de dezvoltarea agriculturii, inclusiv mäsurile pentru terminarea lucrärilor de reforma agrarä.48 Aceste mäsuri nu au avut insä efectul sc on tat. Din rap ortul Consilieratului agricol judefean, din 6 martié 1931, ínaintat Directiei de Reforme Agrare, rezultä ca la acea datä nu «-au rezolvat nici 10% din lucrärile initiate de comisia de reformä agrarä din cauza lipsei de personal, precum $i din lipisä de foniduri. Ba mai mult, inceplnd cu 18 ianuarie 1932, operatiunile tehnice ale reforméi agrare nu au mai fost finanfate de Ministerul Agriculturii, ci de judef, din bugetul Camerei de agricultura49. Lipsa fondurilor a determinat ca ordinal Ministerului Agriculturii ?i Domeniilor prin care se cere judetului sä märeascä numärul inginerilor in vederea accelerärii lucrärilor de reformä agrarä sä nu poatä fi tradus in practicä, in special in ceea ce prive$te defalcarea cadastralä §i studiile de transformare a pädurilor in pä?uni comunale. De aceea, s-а dispus ingäduirea pä$unatului in toate pädurile expropriate afectate pä§unilor comunale chiar dacä nu a avut loc defalcarea. Problema nu a fost rezolvatä nici prin crearea pe fara, conform deciziei Ministerului Agriculturii $i Domeniilor nr. 193691 din 13 septembrie 1932, a trei comisii dintre care una räspundea de judetul Mure?, in scopul luärii celor mai eficiente mäsuri in vederea urgentärii lucrärilor de reformä agrarä ?i in special a inzesträrii comunelor cu pä$uni $i päduri50. Datele de care dispunem infirmä ooncluziile controlului efeotuat in iunie 1931 de cätre Serviciuil agricol din Directia IV miniisterialä Cluj, conform carora in judeful Mure? lucrärile reforméi agrare sint la zi, unele intirzieri fiind „atribuite exclusiv incetinirii lucrärilor de mäsurätoare"51. Aceasta deoiarece operatiunile tehnice privind exproprierea ?i improprietärirea au duralt pinä in preajma primului räzboi mondial, situatia fiind de fapt caracteristicä intregii fari52. ín 1932 trebuiau executate urmätoarele lucräri: punerea in poisesie in 20 comune, parcelarea ?i aplicarea parcelärii in 32 comune, intocmirea dispozitivelor de parcelare pentru 15 comune, defalcäri in 11 comune, ridicarea statusquo-ului in 23 comune53. In 1938 un numär de 188 loturi expropriate din 20 comune nu erau mäsurate, iar pentru 280 nu is-au initocmit referate de platä54. ín 1939 au continuat incä isä fie improprietäriti unii färani din a?a-numitele terenuri de hranä a personalului silvic, care au treout in 47 Arhivele Statului Bucure?ti, fond cit., Generale, dos. 19/1930, f. 23. 48 Mure$ul agricol (I), nr. 1, 1930, pp. 1—2. 49 Buletinul Informativ al Ministerului Agriculturii ?/ Domeniilor (III), nr. 2 din 1 februarie 1932, p. 55. 50 Idem, nr. 18 din 1 octombrie 1932, pp. 765. 51 Arhivele Statului Bucure?ti, fond cit., jud. Mure?, dos. 220/1931—1934, f. 112. 52 Idem, fond Ministerul de Interne, dos. 363/1936, f. 87. 53 Idem, fond Reforma agrarä din 1921, judetul Mure?, dos. 340/1932—1935, f. 31. 54 Arhivele Statului Tirgu Mure?, fond cit., dos. 269/1926—1938, f. 89 ?i 179.
