Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
legea de reforma AGRARA DIN 1921 467 patrimoniali servi ciuliui agricol, a?a cum a fast cazul celor 64 de indreptäfifi din comuna Suveiea55. Piata lucrärilor de mäsurätoare $i parcelare a fost suportatä de cätre improprietäriti, suma ridicindu-se la 120 lei penltm fiecare jugär. Din aceastä sumä, care era värsatä perceptorului fiscal, cca 50—80 lei reveneau statului, iar restül se plätea inginerilor care efectuau mäsurätoarea ?i parcelarea. Muilfi färani, in special in perioada er izei economice, nu au avul posibilitatea sä pläteaiscä aceste sume. „Dacä suma de 60 000 lei trebuie sä о achitäm numai pentru mäsurätoarea celor 500 jugäre — subliniau färanii din Ripa de sus — atunci cine ?tie ce sumä fabuloasä trebuie sä achitäm pentru restul pä$unilor ?i pädurilor ce trebuie sä mai primim. Sigur ne apropiem de un miliőn lei pentru mäsurätoare plu)s eostull lor,care va face circa un miliőn $i jumätaite, deci in total douä milioane $i jumätate; a?a ceva ar insemna un dezastru economic pentru noi intre imprejurärile financiare de azi, cind toate animaleie noastre vatoreazä abia un miliőn ?i jumätaite". Pentru a achita aceste ispese jaranii erau pu$i in situajia de a-?i vinde „toate animaleie" $i de a pleca ca simpli zilieri in alte pärfi ale tärii, „läsind pustii gospodäriile". Avind in vedere „situajia financiarä care-i siugrumä" ?i faptul cä, chiar dacä ar „fi osindiji la moarte" nu vor „putea pläti pentru cä n-au de unde", cer, pe de о parte, reducerea la jumätate a acestei sume, iar pe de alltä parte, aminarea achitärii ei56. La 15 octombrie 1931 färanii din comunele Lunca Bradului, Stinceni, Rästolija, Deda, Väleni, Filea, Petri?, Ripa de Sus, Dumbrava, Aluni?, Maiore$ti $i Ro?ia au cerut Ministerului Agrioulturii ?i Domeniitor reducerea sumelor af ec täte mäsurätorillor §i transcrierii in cärjile funduare a suprafefelor primite prin reforma agrarä. „Avind in vedere starea financiarä de azi §i calitatea proastä a terenurilor cu care urmeazä sä fim improprietäriti, aceste taxe sint absolut insuportaibile, mai ales cä trebuie sä le plätim integral in decurSul unui an. La caz cä aceste dispozifiuni se vor menjine, nici una din eomune nu vor putea satisface ordinul de platä, fiind absolut lipsifi de parate ?i fiind taxele acestea cu múlt mai mari ca ?i valoarea actualä a terenurilor ce urmeazä sä le plätim. Gu aceste faxe dacä comunele ar dispune de numerar ar putea sä-?i procure teren de pä?uni de calitate múlt mai superioare, in care pe un jugär ar putea pä?una cél pufin 5—6 vite, dar nu ca cele ce sint expropriate pentru ele, din care la una vitä mare trebuie 8—10 jugäre. Tot la fei e cauza au terenurile pentru infiintarea de päduri comunale57. Täranii din Deda au subliniat in memoriile inaintate auitoritäfilor cä nu pot achiita isuma de 611 000 lei impusä ca taxä de masurare $i amenajare a suprafetei primite prin reforma agrarä, aceasta cu atit mai mult cu cSt „poporul isärac impus ?i cu alte däri etestül de grele este ajuns in situa-55 Idem, f. 24. 56 Arhivele Statului Bucurepi, fond Reforma agrarä din 1921, judetul Mure?, dos. 208/1931, f. 3. 57 Idem, dos. 340/1932—1935, f. 91. 30'
