Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

PROBLEMA CERAMICII MORMINTELOR SCITICE DIN TRANSILVANIA

VALENTIN VASILIEV

Datoritä importantei $i implicatiilor pe care le are pentru cunoasterea fazei tírzii a iperioadei hallstattiene (Ha.D), problema ceramicii mormintelor de inhumatie din aria centralä a Transilvaniei a fäcut adeseori obiectul unor hiäri de pozitii (sau simple reflectii) in literatura noasträ de specialitate. Constituind, cum e bine $tiut, categoria cea mai numeroasä, ceramica poate oferi elemente $i indicii pentru interpretarea adecvatä a fenomenelor din Hallstatt-ul tirziu (a modalitätilor $i contextului istoric in care s-au desfa$urat), indicii ее sínt cu atit mai prepoase cu cit faza hallstattianä tirzie poate fi considerata ca inceputul etapei de cristalizare, de sintezä a culturii daco-getiee. Apare astfel mai u$or de hiteles necesitatea eunoa$terii, a elucidarii aspectelor legate de ceramica grupului mormintelor de inhumatie masate in centrul Transilvaniei, grup care este bine mdividualizat, atit datoritä numeroaselor descoperiri arheologice (ocazionale sau rezultate din säpäturi), cit §i cercetärilor care i-au fost consecrate.

ín istoriografia romána §i sträinä, incepind cu B. P. Hasdeu1, Gr. Tocilescu2, A. D. Xenopol3, N. Iorga4, cu J. Hampel5, P. Reinecke6 $i altii, mormintele de inhumatie din centrul Transilvaniei au fost considerate sträine, fiind atribuite unui grup sicitic infiltrat aici. Problema acestor morminte $i-a gäsit о largä tratare in Getica lui V. Párvan. Pe baza analizei materialului arheologic cunoscut la acea data $i a izvoarelor literare, V. Párvan se pronunta hotärit pentru atribuirea lor unei enclave scitice patrunsa in Transilvania §i asimilatä apói de populatia autohtona7. Färä a insista mai mult, trebuie totu$i mentionat faptul cä descoperirile mai női (unele recente) au permis abordarea detaliatä a

1 Istoria criticä, Bucuresti, 1875, p. 185 si urm.

2 Dacia inainte de iomani, Bucure$ti, 1880, pp. 397—414.

3 Istoria románilor din Dacia traianä, 1, ed. a II-a, Bucuresti, 1914, pp. 30—51, 61. Marele merit al lui A. D. Xenopol rámine acéla de a fi pus pentru prima data problema tracizärii scitilor-agatir?i din Transilvania, prin interpretarea pasajului IV, 104 din Herodot §i, prin aceastä idee, marele filozof al istoriei a intuit un aspect pe care numai descoperirile din ultimii ani i-au oferit un temeinic suport arheologic.

4 Vezi Geschichte des rumänischen Volkes, Gotha, 1905, p. 21; Istoria poporului romänesc, Bucuresti, 1922, p. 30 si urm.

5 Vezi in ArchÉrt, 13, 1893, p. 385 si urm.

6 Vezi in ZiE, 28, 1896, pp. 1—43; idem, in ArchÉrt, 17, 1897, pp. 1—27.

7 V. Párvan, Getica, pp. 4, 8, 38 si urm.