Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
40 GEORGE MARINESCU ce au fäcut;parte din lamele a douä topoare cu disc $i spin ? (inv. 6536; 6535); 38—39. Douä fragmente (pl. XIX/20—21) ce provin dintr-un celt de tip transilvänean (inv. 6524; 6521); 40. Un fragment de bräfarä? (pl. XIX/13) turnatä dintr-un bronz de bunä calitate, cu partea vizibilä fafetatä (inv. 6522); 41. Un ac fragmentar (pl. XIX/14) cu cap globular avind gitul urnflat, ornamentat $i perforat (inv. 6525); 42. О aplicä? (pl. XIX/12 realizatä prin turnare dintr-un bronz de bunä calitate (inv. 6526); 43—44. Douä fragmente (pl. XIX/15, 18) ce provin din piese cu о destinafie greu precizabilä (inv. 6538; 6537); 45. Un fragment (pl. XIX/19) dintr-o barä de secfiune circularä (inv. 6540); 46—48. Trei mici tűrte de bronz brut (pl. XIX/22, 24—25; inv. 6542, 6541, 6511); 49. Un fragment de bronz (pl. XIX/23) rebut de turnare (inv. 6539). Incadrare cronologicä $i tipologicä A?a cum am mai arätat, depozitul a fost recuperat ín Intregime. Toate piesele ce-1 compun prezintä urme de intrebuinfare indelungatä $i, dupä aspectui lor actual, putem presupune cä la data ascunderii nu mai erau ín uz. Bronzul, cu pufine excepfii, este de slaibä calitate, fapt relevat $i de patina verzui-negrieioasä cu pete albicioase a majoritätii pieselor. Dupä greutatea totalä (1890 g) depozitul se ineadreazä in seria depozitelor mici $i a aparfinut, probabil, unui singur individ. Existenfa deseurilor de turnare, a turtelor §i a pieselor fragmentare ne aratä cä toate obiectele ce compun depozitul au fost adunate in scopul topirii ?i returnärii. Incadrarea cronologicä §i tipologicä a depozitului este destul de dificilä deoarece iipsesc piesele care sä fie incadrabile cu suficientä certitudine íntr-una din seriile de bronzuri transilvänene. Cele mai numeroase piese sínt secerile care au fost, toate, turnute in tipare monovalve. Secerile au dosül neted, iar la baza minerului, de regula lingä buton, mai pästreazä urma eiotului de turnare. Marea majoritate a acestor piese fac parte din tipul celor cu buton. Dupä dimensiuni §i formä se pot stabili cel pu(in trei variante, impärfire ipe care о sugeram, dealtfel, in ordinea de prezentare a secerilor. Desigur, toate aoeste piese sint eontemporane, nefiind vorba de о diferentiere cronologiicä. Dupä cum se $tie secerile cu buton a,par pentru prima datä in bazinul carpatic, in depozitele de tip Koszider (Bronz ВгС) $i vor fi folosite pinä ín Ha Bp. De§i mai pufin frecvente, secerile cu buton avind lama ingustä, arcuitä sau cu virful u$or indreptat in afarä sint, totu?i, caracteristice depozitelor de bronzuri datate la sfir$itul epocii bronzului ?i inceputul Hallstatt-ului2 3. Luind in considerare faptul cä toate aceste seceri reprezintä tipuri evoluate $i cä la data ascunderii erau ie$ite din 2 I. Bóna, Chronologie der Hortfunde vom Koszider Typus, ActaArchBp, 9, 1958, p. V; M. Rusu, Dacia N.S. VII, p. 182, nota 17; M. Macrea-C. Kacsó, StComS, II, 1972, p. 107. 3 Piese analoage apar in depozitele de la Bälärci, Beltiug, Fodora, Panliceu, Aiud, Dip$a, Galo$petreu, $pälnaca, Uioara de Sus sau la Cenad. Pentru toate vezi lucrarea lui M. Petrescu-Dimbovita, Depozitele de bronzuri din Románia, Bucure$ti,
