Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DEPOZITUL DE BRONZURI DE LA JIGÁU 41 uz, eredem cä se poate opta ipentru о datare mai degrabä ín HaA decit in Bronz D. Spre aceastá datare indrumä §i faptul cä, poate cu о singurä excepfie (pl. XIX/3), lipsesc secerile cu cirlig atit de caracteristice Bronzului D4. Alté piese ce pót fi folosite, cu dificultate insä, la datarea depozitului sint: acul, aplica, cele douä fragmente de topoare §i fragmentele de celt. Acélé de bronz, de tipuri mai múlt sau mai pufin apropiate de exemplarul nostru, apar relativ rar in depozitele de Bronz D sau На А. Tipologic acul de la Tigäu pare a deriva din acélé de tip Noua5, de?i ace cu gitul umflat sínt semnalate $i in regiunile mai vestice $i in care prezenfa sau influenfa culturalä Noua este pufin probabilä.6 ín orice caz, acul nu poate fi da tat mai recent de Ha At. Aplica (pl. XIX/12), avínd din nefericire partea superioarä ruptä din vechime, este ?i ea greu de íntregit $i datat. Dupä forma ín care ni s-а pästrat piesa a putut sä aibä fie о formä cruciformä in care cele douä brafe rupte au fost egale ?i simetrice cu cele pästrate, fie о formä apropiatä de cea a pandantivelor semilunare, in acest caz lipsindu-i doar partea superioarä a brafului de suspensie. Precizäm cä ambele intregiri ni se par posibile ?i cä pinä la noi descoperiri de piese similare eredem cä nu se poate opta decisiv pentru una sau cealaltä dintre variante. Aceastä constatare este importantä avindu-se in vedere faptul cä cele douä tipuri diferä atit cronologic, eit $i in ceea ce prive§te atribuirea culturalä $i etnicä. Astfel, daeä acceptäm prima variantä de intregire, singurele analogii, de?i nu prea apropiate, le gäsim in descoperirile datate in Bronz D $i atribuite culturii Nona7. In varianta a doua de intregire, singurele analogii, §i acestea nu prea apropiate, le gäsim in pandantivele semilunare transilvänene datate, färä excepfie, in Ha Ax8. 1977 (unde se citeazä ?i bibliográfia referitoare la aceste descoperiri pl. 25/1—11; pl. 27/9—10; pl. 47/12—13; pl. 58/2—5; pl. 103/5—10 $i pl. 104/2—11; pl. 138/4—11; pl. 145/1—6; pl. 196j/6—13; pl. 223/1—15; pl. 286/26—27). 4 M. Rusu, Sargetia, IV, 1966, p. 31. 5 Ca piese analoage, dar nu ?i identice, citäm acul descoperit la Banca-Tävädäre$ti (M. Florescu, V. Cäpitanu, Carpica, I, 1968, p. 41 sq.) intr-o asezare databilä in perioada finalä a culturii Noua; acul fragmentar descoperit la Gura-Ghionoaiei (M. Florescu, V. Cäpitanu, Sesiunea de comunicäri ?tiin(iiice a muzeelor de istorie, I, 1971, p. 208 sqq., fig. 2/1), intr-o asezare Noua II, acul de la Ri?e?ti (M. Petrescu- Dimbovifa, M. Florescu, InvArch, fase. 7, 1971, R 39/7) sau acélé din depozitul de Bronz D de la Iara, I (M. Petrescu-Dimbovifa, Depozitele..., pl. 50/8—10). 6 ln depozitele de la Lozna (M. Petrescu-Dimbovifa, Depozitele..., pl. 52/14), Otomani (Iv. Ordentlich, ActaMN, V, 1968, p. 397 sqq.; M. Petrescu-Dimbovifa, Depozitele ..pl. 168/18) sau Räzboieni-Cetate (M. Petrescu-Dimbovifa, Depozitele .. pl. 182/1) $i in sfirsit la Szeged-Röskei (J. Reizner, AE, XII, 1892, p. 162, pl. 1/17) unde intr-o descoperire cu materiale din mai multe epoci, dar care confine sigur §i obiecte de bronz de Ha Aj (probabil un depozit), se afla $i un ac identic cu cel de la Jigäu. 7 Ca piese relativ similare citäm aplica de la Banca-Tävädäre$ti (M. Florescu, V. Cäpitanu, Carpica, I, p. 41, fig. 6/5) sau aplicele de la B&leni (I. T. Dragomir InvArch, fase. 4, 1967, R 18d/62—64; M. Petrescu-Dimbovifa, Depozitele..., pl. 74/ (29—31). 6 Piese de acest tip apar in depozitul de la Berzasca, ca ?i in cele de la Ciume$ti sau Uioara de Sus. Pentru toate vezi M. Petrescu-Dimbovifa, Depozitele,
