Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
RAPORTURILE DINTRE J AR ANI $/ MARII PROPRIET ARI 419 cerere nu ni se va lua in considerare vom fi silifi a-i da noi pe arenda^i cu forfa afarä. Aceasta imprejurare о aducem la cuno$tinfä de cu buna vreme domnului prefect, ca sä nu ni se impute"30. Locuitorii comunei Valea Magheru^ului (judeful Bistrifa-Näsäud) ne oferä un ait exemplu de pästrare a relafiilor de producfie cu caracter feudal sau semifeudal, pe de о parte, iar pe de alta parte, incercarile continue ale marilor proprietari sau ale arenda$ilor de a obfine pe seama lor avantaje economice. Täranii din Valea Magheru§ului, lipsifi de pämint, s-au invoit cu arenda$ii Iohann Schuster $i N. Schaffer din Vii$oara sä läzuiascä un térén päduros neproductiv, sa-l are ?i sä-1 cultive impärfind in primul an produsele obfinute in 5 pärfi din care 3 parfi au revenit färanilor ?i 2 pärfi arenda?ilor. In urmätorii doi ani produsele s-au impärfit in 3 pärfi, douä pärfi revenind faranilor, iar a treia arenda?ilor. In anul 1919 arenda$ii au dórit sä schimbe condifiile $i anume sä se impartä reeolta pe din douä. Täranii n-au fost mulfumifi §i nu s-au invoit cu noile condifii impuse de arenda$i „fiindcä spesele noastre — spuneau färanii din Valea Mägheru?ului, la 1 august 1919 — cu araiul, semänatul $i säpaitul de douä őri au fost foarte mari $i fiindcä Domnul N. Schaffer pläte^te arendä de jugär numai 20 de coroane $i prin impärfirea recoltei in pärfi egale ne expune unei mari uzuri economice la care nu ne putem invoi — $i cereau Consilierului agricol — sä se impartä reeolta din anul acesta (1919) dupä dreptate, in proporfie cu spesele ?i cu scumpetea din anul acesta ?i aceasta — ineheiau ei — cu atit mai mult, pentru cä pämintul acéla a fost un pämint neproductiv §i noi cu spesele §i brafele noastre 1-am fäcut productiv, de fölös"31. Agronomul regional de la Bistrifa, a invitat pe Iacob Schaffer la sediul oficiului säu, $i-a insu$it declarafiile eronate ale acestuia potrivit cärora in 1918 reeolta de porumb s-а impärfit ín 5 pärfi, 3 pärfi räminind färanilor, iar cea de griu, orz, oväz $i de fin, pe din douä $i le-а comunicat sätenilor din Valea Mägheru$ului cä in baza ordonanfei nr. 82/1919 art. 8 arenda nu ooate fi mai mare decit aeeea fixatä in anii trecufi32. Desigur, ordonanfa invocatä prevedea aceslt lucru; era neclarä §i in ce prive§te munca in parte, motive pentru care, probabil, agronomul regional nici n-a cerut anularea veehiului contract. ln perioada cercetatä de noi un mare numär de cereri pentru pämint au fost adresate prefecfilor de judefe sau pretorilor de cätre färanii reintor$i din armatä la vetrele lor. Amintim pe aceia a fo$tilor voluntari din comuna Cojocna, cári au cerut in vara anului 1919 sä li se dea mäcar eite о jumätate jugär de pämint cultivat de griu, pentru secerat, din mo$ia baronului Palló Imre, ce se intindea ín peste 1 500 jugäre. Chemafi spre ínfelegere la pretura plä$ii Cojocna — solicitan.fi $i proprietari — fiul acestuia respinge cererea voluntarilor acceptind sä dea acestora pämint in parte. In primele zile ale lunii august 1919 pertrac-30 Ibidem. 31 Arh. St. Bistrita, Fond. C.a.j. Bistri(a-Násáud, dosar nr. 1/1919, fila 61. 32 Ibidem. 27*
